SwRTc – Laborator 3

Servlet-uri Java

3.1. Descrierea laboratorului

In aceasta lucrare de laborator vor fi acoperite (partial) urmatoarele probleme:

- arhitectura aplicatiilor Web bazate pe servlet-uri Java si dezvoltarea lor

- descrierea si ilustrarea interactiunii dintre elementele aplicatiilor Web bazate pe servlet-uri (clientul Web - browser-ul, serverul Web, containerul de servlet-uri, servlet-urile Java, etc.)

- obtinerea, instalarea si configurarea serverelor Web cu suport pentru servlet-uri Java

- instalarea, compilarea si invocarea servlet-urilor Java

- exemple de servlet-uri comentate (sursele principale pentru tema de casa: Polinom1.html, PolinomServlet1.java, Polinom1.java)

Linkuri utile (locale):

- jakarta-tomcat-4.1.30.zip

- jakarta-tomcat-5.0.25.zip

- jakarta-tomcat-5.0.25_de_dezarhivat_pe_C.zip (Dupa dezarhivare, in directorul ‘jakarta-tomcat-5.0.25’ pe C:\, se da variabilei de mediu ‘CATALINA_HOME’ valoarea ‘c:\jakarta-tomcat-5.0.25’, se ruleaza serverul cu ‘startup.bat’ din subdirectorul ‘/bin’, si se incarca pagina ‘index.html’ din subdirectorul ‘webapps\laborator’. Pentru oprirea serverului se foloseste ‘shutdown.bat’ din subdirectorul ‘/bin’)

3.2. Arhitectura si dezvoltarea aplicatiilor Web bazate pe servlet-uri Java

3.2.1. Introducere in servlet-uri

O buna introducere in servlet-uri este sectiunea dedicata servlet-urilor din Tutorialul Java care cuprinde, printre altele:

Overview of Servlets

Architecture of the Servlet Package

A Simple Servlet

The Example Servlets

Interacting with Clients

Requests and Responses

Handling GET and POST Requests

Providing a Servlet Description

The Servlet Life Cycle

Initializing a Servlet

Destroying a Servlet

Saving Client State

Session Tracking

Using Cookies

Running Servlets

Configuring Tomcat Servlets

Configuring and Running Tomcat

Configuring JSDK Servlets

Configuring and Running the JSDK Server

Calling Servlets

Calling Servlets From a Browser

Calling Servlets From an HTML Page

Arhitectura pachetelor servlet este urmatoarea:

Urmatorul servlet Java simplu exemplifica tratarea cererilor HTML care utilizeaza metoda GET.

import javax.servlet.*;

import javax.servlet.http.*;

import java.io.*;

public class SalutServletGet extends HttpServlet {

// Tratarea cererii "get" de la clienti

protected void doGet(HttpServletRequest cerere,

HttpServletResponse raspuns)

throws ServletException, IOException {

raspuns.setContentType("text/html");

PrintWriter out = raspuns.getWriter();

// Trimiterea paginii XHTML catre client

// Inceputul documentului XHTML

out.println( "<?xml version = \"1.0\"?>" );

out.println( "<!DOCTYPE html PUBLIC \"-//W3C//DTD " +

"XHTML 1.0 Strict//EN\" \"http://www.w3.org" +

"/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd\">" );

out.println( "<html xmlns = \"http://www.w3.org/1999/xhtml\">" );

// Sectiunea antet a documentului

out.println( "<head>" );

out.println( "<title>Un exemplu de servlet simplu</title>" );

out.println( "</head>" );

// Sectiunea corp a documentului

out.println( "<body>" );

out.println( "<h1>Bun venit la servlet-uri!</h1>" );

out.println( "</body>" );

// Sfarsitul documentului

out.println( "</html>" );

// Inchiderea fluxului pentru a incheia pagina

out.close();

}

Raspunsul HTML generat de servlet este o pagina XHTML.

Ciclul de viata al servlet-urilor Java:

- Serverul Web incarca si initializeaza servlet-ul

- Servlet-ul trateaza zero sau mai multe cereri de la client

- Serverul Web elimina servlet-ul (unele servere fac asta doar atunci cand sunt oprite)

3.3. Instalarea si configurarea serverelor Web cu suport pentru servlet-uri

3.3.1. Servere Web cu suport pentru servlet-uri

Mai multe servere Web ofera suport pentru servlet-uri Java (numit container sau motor de servlet-uri).

Urmatoarea lista prezinta cateva dintre acestea, si adresele Web (URL-urile) la care pot fi ele gasite:

- Apache Tomcat (implementare de referinta oficiala a specificatiilor servlet si JSP):

http://jakarta.apache.org/

- JSWDK de la Sun (implementare de referinta oficiala a specificatiilor servlet si JSP):

http://java.sun.com/products/servlet/download.html

- JRun de la Allaire (motor de servlet-uri, plug-in pentru servere Netscape, IIS, etc.):

http://www.allaire.com/products/jrun/

- ServletExec de la New Atlanta(motor de servlet-uri, plug-in pentru diferite servere Web):

http://newatlanta.com/

- LiteWebServer:

http://www.gefionsoftware.com/

- Java Web Server de la Sun (Server Web cu suport pentru servlet si JSP):

http://www.sun.com/software/jwebserver/try/

Pentru documentatia claselor (API-urilor) servlet si JSP pot fi utilizate urmatoarele adrese Web:

- http://java.sun.com/products/jsp/download.html - pentru descarcarea (download-ul) API-urilor servlet si JSP

- http://java.sun.com/products/servlet/2.2/javadoc/ - pentru accesul on line la API-ul servlet

- http://www.java.sun.com/j2ee/j2sdkee/techdocs/api/- pentru accesul la API-ul J2EE care include pachetele servlet si JSP

6.3.2. Serverul Java Web Server de la Sun (cu suport pentru servlet-uri)

Modelul standard in trei straturi (three tier) de programare a aplicatiilor J2EE este urmatorul:

Stratul client Web (client tier) defineste interfata cu utilizatorul (browser-ul Web, client HTTP/HTML) este urmatorul:

Stratul server Web (middle tier), server HTTP care contine containere (motoare - engines) pentru servlet-uri si JSP-uri, defineste logica prezentarii (genereaza si trimite catre client continut HTML, comunica cu aplicatia, etc.):

JSP-urile (JavaServer Pages) sunt o combinatie de elemente HTML, date si script-uri JSP, convertite in servlet-uri in containerul servlet/JSP.

Stratul server de aplicatie (application server tier), care include un container EJB (Entreprise Java Beans), defineste logica aplicatiei Web (business logic):

3.3.2. Serverul Web Tomcat de la Apache (cu suport pentru servlet-uri)

Serverul Web de la Apache realizat in cadrul proiectului Jakarta, numit Tomcat, reprezinta o implementare de referinta oficiala a specificatiilor servlet si JSP.

El include un server Web, astfel incat poate fi utilizat drept container de sine statator pentru a testa servlet-uri si a JSP-uri.

Tomcat poate fi configurat si pentru a servi drept container pentru servlet-uri si JSP-uri utilizat ca extensie a unor servere Web populare cum ar fi Apache HTTP Server de la Apache Software Foundation sau Internet Information Services (IIS) de la Microsoft.

Tomcat este integrat in implementarea de referinta de la Sun Microsystems inclusa in platforma Java pentru e-business numita Java 2 Enterprise Edition (J2EE).

Ultima versiune de Tomcat poate fi obtinuta de la adresa Web:

http://jakarta.apache.org/site/binindex.cgi

3.3.3. Instalarea serverului Web Tomcat de la Apache

Pentru instalarea serverului Web Tomcat trebuie realizati urmatorii pasi:

1. Se obtine o versiune a distributiei serverului Web Tomcat.

In laborator se va utiliza versiunea 4.1.30 pentru Windows. In acest caz implementarea Tomcat completa este continuta in fisiere care incep cu:

jakarta-tomcat-4.1.30

Distributiile sunt oferite in fisiere arhiva cu extensii zip, exe, tar comprimat gz, etc.

2. Se extrage continutul distributiei intr-un director de pe hard disk.

In laborator s-au utilizat arhivele (distributiile):

jakarta-tomcat-4.1.30.zip

jakarta-tomcat-5.0.25.zip

din care s-au extras toate fisierele, folosind caile definite in interiorul arhivei, in directoarele:

jakarta-tomcat-4.1.30\

jakarta-tomcat-5.0.25\

Din motive care tin de organizarea unitatilor de hard disk si de drepturile de acces la calculatoarele din laborator a fost aleasa unitatea de hard disk d:\.

Astfel, calea completa a instalarii este:

d:\jakarta-tomcat-4.1.30\

d:\jakarta-tomcat-5.0.25\

3.2.4. Configurarea serverului Web Tomcat de la Apache

Pentru configurarea serverului Web Tomcat trebuie configurate variabilele de mediu (environment variables) JAVA_HOME si CATALINA_HOME:

1. Se configureaza variabila de mediu JAVA_HOME:

JAVA_HOME trebuie sa indice directorul in care se afla instalarea Java curent utilizata. In cazul nostru, instalarea j2sdk versiunea 1.4.2_04 se afla pe unitatea c:\:

c:\j2sdk1.4.2_04

2. Se configureaza variabila de mediu CATALINA_HOME:

CATALINA_HOME trebuie sa indice directorul in care se afla instalarea Tomcat curent utilizata. In cazul nostru:

d:\jakarta-tomcat-4.1.30

iar in cazul utilizarii unitatii c:\:

c:\jakarta-tomcat-4.1.30

3.3.4. Lansarea, testarea si oprirea serverului Web Tomcat de la Apache

Dupa stabilirea variabilelor de mediu, se poate lansa serverul Tomcat.

Se deschide o fereastra consola (command prompt sau shell) si se intra in subdirectorul bin din directorul instalarii jakarta-tomcat-4.1.30. In directorul bin se afla fisierele startup.bat si shutdown.bat pentru lansarea si oprirea serverului Tomcat sub Windows, si fisierele startup.sh si shutdown.sh pentru lansarea si oprirea serverului Tomcat sub UNIX/Linux.

Pentru a lansa serverul, se da comanda:

startup

care lanseaza serverul Tomcat, executat pe portul TCP cu numarul 8080 pentru a preveni conflicte cu serverele Web standard (executate de obicei pe portul TCP cu numarul 80).

Pentru a verifica faptul ca serverul Tomcat este executat si poate raspunde la cereri, se deschide un browser Web si se acceseaza URL–ul:

http://localhost:8080/

Continutul browser-ului va fi urmatorul (pagina documentatiei Tomcat). Masina localhost indica browser-ului ca trebuie sa ceara pagina principala a serverului Tomcat de pe calculatorul local.

Masina IP localhost corespunde adresei IP 127.0.0.1. Daca pagina principala a documentatiei serverului Tomcat nu e afisata, se poate incerca URL-ul:

http://127.0.0.1:8080/

Pentru a opri executia serverului Tomcat, in consola (command prompt sau shell) se da comanda:

shutdown

In pagina Web a documentatiei Tomcat se afla urmatoarele adrese (la sectiunea Examples):

- Exemple de servlet-uri (tomcat 4.1.30)

- Exemple de servlet-uri (tomcat 5.0.25)

- Exemple de JSP-uri

3.4. Dezvoltarea servlet-urilor Java

3.4.1. Instalarea servlet-urilor Java

Servlet-urile, JSP-urile si fisierele asociate lor sunt dezvoltate ca parte a unor aplicatii Web. In mod normal, aplicatiile Web sunt dezvoltate (instalate) in subdirectorul webapps al instalarii jakarta-tomcat-4.1.30.

O aplicatie Web are o structura de directoare prestabilita in care se plaseaza diferitele tipuri de fisiere care fac parte din aplicatia Web.

Aceasta structura de directoare poate fi creata de administratorul serverului in directorul webapps, sau intreaga structura de directoare poate fi arhivata intr-un fisier arhiva a aplicatiei Web, cunoscut ca fisier WAR (Web ARchive), avand extensia .war. Daca un fisier WAR e plasat in directorul webapps, atunci, cand serverul Tomcat isi incepe executia, el extrage continutul fisierului WAR in structura corespunzatoare de subdirectoare ale directorului webapps.

Structura de directoare a aplicatiei Web contine un director numit context root (radacina a contextului), directorul de cel mai inalt nivel al intregii aplicatii Web, si mai multe subdirectoare:

Director	Descriere
*context root*	Directorul radacina al aplicatiei Web. Toate documentele HTML, servlet-urile, JSP-urile si celelalte fisiere necesare unei aplicatii Web, cum ar fi imaginile si fisierele .class, sunt plasate in acest director sau in subdirectoarele lui. Numele acestui director este specificat de catre creatorul aplicatiei Web. Pentru a structura aplicatia Web pot fi create subdirectoare ale directorului context root. De exemplu, daca aplicatia Web foloseste mai multe imagini, ele pot fi plasate intr-un subdirector ale directorului context root. Exemplele din acest laborator sunt plasate in directorul context root numit lab_servlet.
context root/ WEB-INF	Acest subdirector al directorului context root contine descriptorul de dezvoltare a aplicatiei Web (Web application deployment descriptor), numit web.xml.
context root/ WEB-INF/classes	Acest subdirector al directorului context root contine fisierele cod de octeti (.class) ale servlet-ului si celelalte fisiere necesare aplicatiei Web. Daca clasele servlet-ului sunt parte a unui pachet de clase (package), structura de directoare completa a pachetului de clase va incepe din acest director.
context root/ WEB-INF/lib	Acest subdirector al directorului context root contine fisierele arhiva Java (.jar) ale servlet-ului. Fisierele JAR pot contine fisierele cod de octeti (.class) ale servlet-ului si celelalte fisiere necesare aplicatiei Web.

Configurarea directorului context root al aplicatiei Web in Tomcat presupune crearea unui subdirector in directorul webapps. Cand Tomcat isi incepe executia, el creaza un context root pentru fiecare subdirector al webapps, folosind fiecare nume de subdirector ca nume de context root.

Pentru a testa exemplele din acest laborator, se va crea un subdirector lab_servlet in directorul webapps al instalarii serverului Tomcat.

Dupa configurarea directorului context root, trebuie configurata aplicatia Web pentru a trata (handle) cererile venite de la clienti. Aceasta configurare se face intr-un descriptor de dezvoltare (deployment descriptor), care este stocat intr-un fisier XML numit web.xml.

Descriptorul de dezvoltare specifica diferitii parametri de configurare cum ar fi numele utilizat pentru invocarea servlet-ului (alias-ul servlet-ului), o descriere a servlet-ului, numele clasei servlet-ului complet calificat si o translatie a servlet-ului (servlet mapping) care reprezinta calea sau caile care produc invocarea servlet-ului de catre containerul servlet-ului.

Pentru aceasta trebuie creat fisierul web.xml. Mai multe instrumente software de dezvoltare a aplicatiilor Web in Java pot crea fisierul web.xml in mod automat.

Continutul fisierului web.xml pentru primul exemplu din acest laborator este prezentat in continuare.

<!DOCTYPE web-app PUBLIC

"-//Sun Microsystems, Inc.//DTD Web Application 2.2//EN"

"http://java.sun.com/j2ee/dtds/web-app_2_2.dtd">

<web-app>

<display-name>

Exemple pentru laboratorul de servlet-uri

</display-name>

Aceasta este aplicatia Web in care sunt

exemplificate serlvet-urile si JSP-urile.

</description>

<servlet-name>salut1</servlet-name>

Un exemplu de servlet simplu care trateaza o cerere HTTP get.

</description>

<servlet-class>

SalutServletGet

</servlet-class>

</servlet>

<servlet-mapping>

<servlet-name>salut1</servlet-name>

<url-pattern>/salut1</url-pattern>

</servlet-mapping>

</web-app>

Liniile 1–3 specifica tipul de document al descriptorului de dezvoltare al aplicatiei Web si locatia DTD-ului pentru acest fisier XML.

Elementul web-app (liniile 5–36) defineste configuratia fiecarui servlet in aplicatia Web si translatia (servlet mapping) pentru fiecare servlet.

Elementul display-name (liniile 8–10) specifica un nume care poate fi afisat catre administratorul serverului pe care este instalata aplicatia Web.

Elementul description (liniile 12–15) specifica o descriere a aplicatiei care poate fi afisata catre administratorul serverului.

Elementul servlet (liniile 18–28) descrie un servlet.

Elementul servlet-name (linia 19) este numele pe care l-am ales pentru servlet (salut1).

Elementul description (liniile 21–23) specifica o descriere pentru un anumit servlet. Din nou, aceasta poate fi afisata catre administratorul serverului pe care este instalata aplicatia Web.

Elementul servlet-class (liniile 25–27) specifica numele complet calificat (incluzand calea corespunzatoare pachetului de clase din care face parte) al servlet-ului compilat. Astfel, servlet-ul salut1 este definit de clasa SalutServletGet (clasa care face parte din pachetul implicit, local).

Elementul servlet-mapping (liniile 31–34) specifica translatia servlet-ului, prin intermediul elementelor servlet-name si url-pattern.

Elementul url-pattern (linia 33) ajuta serverul sa determine ce cereri sunt trimise catre servlet (salut1). Aplicatia Web va fi instalata ca parte a context root-ului lab_servlet. Astfel, URL-ul relativ pe care il furnizam browser-ului pentru a invoca servlet-ul in acest exemplu este:

/lab_servlet/salut1

unde /lab_servlet specifica context root-ul care ajuta serverul sa determine aplicatia Web care trateaza cererea iar /salut1 specifica schema URL (pattern-ul URL) care este translatata in servlet-ul salut1 pentru a trata cererea.

Se observa ca serverul pe care se afla servlet-ul nu este specificat aici, desi este posibil sa se faca asta, folosind:

http://localhost:8080/lab_servlet/salut1

Daca nu sunt specificate in mod explicit serverul si numarul de port ca parte a URL-ului, browser-ul presupune ca rutina de tratare a formularului (servlet-ul specificat in proprietatea action a elementului form) se afla pe acelasi server si la acelasi numar de port de unde browser-ul a descarcat (downloaded) pagina Web care contine respectivul element form (formular).

Exista mai multe formate de scheme URL care pot fi utilizate. Schema URL /salut1 necesita o potrivire exacta a schemei.

Dar pentru o aplicatie Web se pot specifica si translatii de structura de directoare (path mappings, translatii de cale), translatii de extensie si un servlet implicit.

O translatie de cale incepe cu un / si se incheie cu un /*. De exemplu, schema URL:

/lab_servlet/example/*

indica faptul ca orice cale URL incepand cu /lab_servlet/example/ va fi trimisa catre servlet-ul care are schema URL respectiva.

O translatie de extensie incepe cu un *. si se incheie cu un nume de extensie. De exemplu, schema URL:

*.jsp

indica faptul ca orice cerere pentru un fisier cu extensia va fi trimis catre servlet-ul care trateaza cereri JSP.

De fapt, serverele cu container JSP au o translatie implicita a extensiei .jsp catre un servlet care trateaza cererile JSP.

Schema URL / reprezinta servlet-ul implicit pentru aplicatia Web. Ea este similara documentului implicit al unui server Web (de exemplu, daca se specifica URL-ul www.elcom.pub.ro in browser-ul Web, documentul primit de la serverul Web aflat la adresa www.elcom.pub.ro este documentul implicit index.html).

Daca schema URL corespunde servlet-ului implicit al unei aplicatii Web, acel servlet este invocat pentru a se da un raspuns implicit clientului. Acest mecanism poate fi util personalizarii continutului Web trimis catre utilizatori specifici.

Acum suntem pregatiti pentru a plasa fisierele noastre in directoarele corespunzatoare pentru a completa dezvoltarea primului servlet. Trei fisiere trebuie plasate in directoare potrivite: SalutServletGet.html, SalutServletGet.class si web.xml.

In directorul webapps al instalarii jakarta-tomcat-4.1.30 se creaza subdirectorul lab_servlet - context root-ul aplicatiei Web.

In acest director se creaza subdirectoarele servlets si WEB-INF.

Se plaseaza fisierele HTML pentru servlet-uri in directorul servlets. In cazul nostru, se copiaza fisierul SalutServletGet.html in directorul servlets.

In directorul WEB-INF se creaza subdirectorul classes.

Se copiaza fisierul web.xml in directorul WEB-INF, si fisierul SalutServletGet.class in directorul classes.

Astfel, structura de directoare si fisiere a aplicatiei Web, aflata in directorul webapps al instalarii jakarta-tomcat-4.1.30, este urmatoarea (numele fisierelor sunt scrise inclinat):

lab_servlet/

servlets/

SalutServletGet.html

WEB-INF/

web.xml

classes/

SalutServletGet.class

3.4.2. Compilarea servlet-urilor Java

Pentru a compila servlet-ul trebuie fie utilizata optiunea -classpath, fie adaugata direct variabilei de mediu CLASSPATH urmatoarea cale:

c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul c:\, si

d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul d:\.

Acest lucru se poate face, de exemplu, cu comanda:

> set CLASSPATH=c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;

c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul c:\, si

> set CLASSPATH=d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;

d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul d:\.

Astfel, pentru compilarea servlet-ului poate fi folosita urmatoarea secventa de comenzi:

> set CLASSPATH=c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;

c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar

> javac -d WEB-INF\classes SalutServletGet.java

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul c:\, si

> set CLASSPATH=d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;

d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar

> javac -d WEB-INF\classes SalutServletGet.java

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul d:\.

Alternativa este:

> javac -d WEB-INF\classes -classpath

c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;c:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar SalutServletGet.java

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul c:\, si

> javac -d WEB-INF\classes -classpath

d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\servlet.jar;d:\jakarta-tomcat-4.1.30\common\lib\jspengine.jar SalutServletGet.java

daca instalarea jakarta-tomcat-4.1.30 se afla pe hard disk-ul d:\.

3.4.3. Invocarea servlet-urilor Java

Dupa plasarea fisierelor in directoarele potrivite, se porneste serverul Web Tomcat, se deschide browser-ul Web si se acceseaza urmatoarea adresa Web (URL):

http://localhost:8080/lab_servlet/servlets/SalutServletGet.html

pentru a se incarca pagina Web SalutServletGet.html in browser-ul Web.

<?xml version = "1.0"?>

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN"

"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd">

<head>

<title>Tratarea unei cereri HTTP de tip GET </title>

</head>

<body>

<form action = "/lab_servlet/salut1" method = "get">

<p><label>Actionati butonul pentru a invoca <i>servlet-ul</i>

<input type = "submit" value = "Obtine (GET) documentul HTML" />

</label></p>

</form>

</body>

</html>

Se obtine in browser:

Apoi se actioneaza butonul Obtine (GET) documentul HTML pentru a se invoca servlet-ul.

In browser se obtine urmatoarea pagina HTML (generata dinamic de catre servlet):

Invocarea acestui servlet poate fi incercata din mai multe browser-e Web pentru a observa faptul ca rezultatul este acelasi indiferent de browser-ul folosit.

De fapt, fisierul HTML nu e neaparat necesar pentru a invoca acest servlet.

O cerere GET poate fi trimisa catre server direct prin utilizarea URL-ului folosit pentru a cere pagina Web. In acest caz, se editeaza in campul Address (Location) al browser-ului, urmatorul URL:

http://localhost:8080/lab_servlet/salut1

obtinandu-se: