In aceasta lucrare de laborator vor fi acoperite
urmatoarele probleme:
- Programare OO: - Generalizarea si specializarea claselor.
- Mostenirea. Rescrierea codului (overriding)
- Socket-uri: - Incapsularea adreselor IP in Java (clasa InetAddress)
- Socket-uri pentru fluxuri TCP (clasa Socket) Introducere in socket-uri -link extern
- Socket-uri pentru
servere TCP (clasa ServerSocket) Fluxuri (IO)
- link extern
- Studiu de caz: Aplicatii client-server bazate pe
socket-uri TCP care folosesc mostenirea
- Clasele Persoana,
Student, Profesor, DatePersonale, SituatieCurs si StudentMaster
Generalizarea reprezinta extragerea elementelor comune (atribute, operații și constrângeri) ale unui ansamblu de clase într-o nouă clasă mai generală numită superclasă (care reprezinta o abstracție a subclaselor ei).
Rezulta o ierarhie in care arborii
de clase sunt construiți pornind de
la
Generalizarea semnifică relatia de tip "este un" atunci cand
un obiect dintr-o clasa din ansamblul generalizat este in acelasi timp si obiect al superclasei, si de tip "este un fel de" atunci cand un
obiect dintr-o clasa din ansamblul generalizat este doar aproximativ si obiect al superclasei (aproximatia venind din
rescrierile codurilor operate in clasa generalizata).
Generalizarea actioneaza in orientarea spre obiecte la doua niveluri:
- clasele
sunt generalizari ale ansamblurilor de obiecte (un obiect este de felul definit de o clasa),
- superclasele
sunt generalizari ale unor clase (obiectele de felul specificat intr-o clasa sunt in acelasi timp si de felul specificat in superclasa).
Orientarea spre obiecte (OO) presupune ambele tipuri de generalizare, iar limbajele orientate spre obiecte sunt acelea care ofera ambele mecanisme de generalizare.
Limbajele care ofera doar constructii numite obiecte (si eventual clase) se pot
numi limbaje care lucreaza cu obiecte (si
eventual clase).
Specializarea claselor reprezinta capturarea particularităților unui ansamblu de obiecte
nediscriminate ale unei clase existente, noile caracteristici fiind
reprezentate într-o nouă
clasă mai specializată, denumită subclasă.
Specializarea usureaza extinderea
coerentă a unui ansamblu de clase, noile cerințe fiind încapsulate în
subclase care extind funcțiile existente.
În elaborarea unei ierarhii de clase, se cer diferite aptitudini sau competențe:
- pentru generalizare: capacitate de abstractizare, independentă de cunoștințele tehnice,
- pentru specializare:
experiență si cunoștințe aprofundate într-un domeniu particular.
Moștenirea este o tehnică
de generalizare oferită de limbajele de programare orientate spre obiecte
pentru a construi o clasă pornind de
la una sau mai multe alte clase, partajând
atributele si operațiile (campurile si metodele, in Java) într-o
ierarhie de clase.
In limbajul Java, orice clasa care nu extinde in mod explicit (prin mostenire) o alta clasa Java, extinde (prin mostenire) in mod implicit clasa Object (radacina ierarhiei de clase Java), clasa care contine metodele necesare tuturor obiectelor create din ierarhia de clase Java. Urmatoarele doua declaratii de clasa sunt echivalente:
|
class NumeClasa { // urmeaza corpul clasei ... |
|
class NumeClasa extends Object { // urmeaza
corpul clasei ... |
Notatia UML pentru extinderea prin mostenire este o linie
care uneste clasa extinsa (de baza, superclasa) de clasa care extinde (subclasa), linie terminata cu un triunghi in capatul dinspre clasa de baza. Diagrama UML corespunzatoare
codului Java anterior:
Metoda toString(), metoda care are
ca scop returnarea sub forma de String a informatiilor pe care le incapsuleaza obiectul caruia i se aplica aceasta metoda.
1. In cazul claselor de biblioteca Java, metoda toString() returneaza ansamblul valorilor curente ale
atributelor obiectului.
2. In cazul claselor scrise de programator, in mod implicit metoda toString() returneaza numele clasei careia ii apartine
obiectul urmat de un cod alocat acelui obiect (hashcode).
Implementarea implicita a metodei toString()
este urmatoarea:
1 2 3 4 5 6 7 |
// Implementarea implicita a
metodei toString(), // mostenita de la clasa Object public String toString() { // (nu returneaza continutul
ci numele clasei si codul obiectului!) return getClass().getName()
+ "@" + Integer.toHexString(hashCode()); } |
3. In cazul in care programatorul doreste
returnarea informatiilor incapsulate in obiect, trebuie specificat in mod explicit un nou cod (o noua implementare) pentru metoda toString(). Acest lucru se obtine
adaugand clasei din care face parte acel obiect o metoda cu declaratia:
|
public String toString() { // urmeaza corpul metodei ... |
metoda care se spune ca rescrie (overrides) codul
metodei cu acelasi
nume din clasa extinsa (in acest caz clasa Object).
Dupa adaugarea acestei metode, apelul toString() va conduce la executia noului cod, pe cand apelul super.toString() va
duce la executia codului din clasa extinsa (superclasa, Object).
Metoda equals() are ca
scop compararea continutului
obiectului primit ca parametru cu continutul obiectului caruia i se aplica
aceasta metoda, returnand valoarea booleana true in cazul egalitatii si valoarea booleana false in cazul inegalitatii celor doua obiecte.
1. In cazul claselor de biblioteca Java, metoda equals() compara ansamblul
valorilor curente ale atributelor obiectului (continutul sau starea
obiectului). Iata, de exemplu, implementarea metodei equals() in cazul clasei String.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 |
// Implementarea explicita a
metodei equals() in clasa String public boolean equals(Object
obj) { // se verifica existenta unui parametru
(obiect) non-null // si
faptul ca parametrul e obiect al clasei String if ((obj != null)
&& (obj instanceof String))
{ String otherString = (String)obj; //
conversie de tip int n = this.count; if (n == otherString.count) { // se compara numarul de caractere char v1[] = this.value; char v2[] =
otherString.value; int i = this.offset; int j = otherString.offset; while (n-- != 0) if (v1[i++] !=
v2[j++]) return false; // se compara caracterele return true; } } return false; } |
2. In cazul claselor scrise de programator, in mod implicit metoda equals() compara referinta obiectului caruia i se aplica
aceasta metoda cu referinta obiectului pasat ca parametru. Implementarea
implicita a metodei equals() este urmatoarea:
1 2 3 4 5 6 |
// Implementarea implicita a
metodei equals(), // mostenita de la clasa Object public boolean equals(Object obj) { return (this == obj); // (nu compara continutul ci
referintele!!!) } |
3. In cazul in care programatorul doreste compararea informatiilor incapsulate in obiect, (ansamblul valorilor curente ale atributelor obiectului) trebuie specificat in mod explicit un nou cod (o noua implementare) pentru metoda equals(). Acest lucru se obtine adaugand clasei din care face parte acel obiect o metoda cu declaratia:
|
public boolean equals(Object obj) { // urmeaza corpul metodei ... |
metoda care rescrie (overrides)
codul metodei cu acelasi nume
din clasa extinsa (Object).
Dupa adaugarea acestei metode, apelul equals() va conduce la executia noului cod, pe
cand apelul super.equals()duce la executia codului din clasa extinsa (in acest caz codul din Object).
Java ofera, in pachetul java.net, mai multe clase pentru comunicatii in retele bazate pe IP (Internet Protocol). Clasa InetAddress incapsuleaza o adresa IP intr-un
obiect care poate intoarce informatia
utila. Aceasta informatie utila se obtine invocand metodele unui obiect al
acestei clase. De exemplu, equals() intoarce
adevarat daca doua obiecte reprezinta aceeasi adresa IP.
Clasa InetAddress nu are constructor public. De aceea, pentru a crea obiecte ale acestei clase trebuie invocata una dintre metodele de clasa getByAddress() si getByName().
O adresa
IP speciala este adresa IP loopback (tot ce este trimis
catre aceasta adresa IP se intoarce si devine intrare IP pentru gazda locala), cu ajutorul careia pot fi testate local
programe care utilizeaza socket-uri.
Pentru a identifica adresa IP loopback sunt folosite numele "localhost" si valoarea numerica "127.0.0.1".
Pentru a obtine InetAddress care incapsuleaza adresa IP loopback pot fi folosite apelurile:
|
InetAddress.getByName(null) InetAddress.getByName("localhost") InetAddress.getByName("127.0.0.1") |
Java ofera, in pachetul java.net, mai multe clase pentru lucrul cu socket-uri flux (TCP). Urmatoarele clase Java sunt implicate in realizarea conexiunilor TCP obisnuite: ServerSocket, Socket.
Clasa ServerSocket reprezinta socket-ul (aflat eventual pe un server bazat pe TCP) care asteapta si accepta cereri de conexiune (eventual de la un client bazat pe TCP).
Clasa Socket reprezinta punctul terminal al unei conexiuni TCP intre
doua masini (eventual un client si un server).
Clientul (sau, mai
general, masina conector) creeaza un punct terminal Socket in momentul in care
cererea sa de conexiune este lansata si acceptata.
Serverul (sau, mai
general, masina acceptor) creeaza un Socket in momentul in care primeste
si accepta o cerere de conexiune, si
continua sa asculte si sa astepte alte cereri pe ServerSocket.
Secventa tipica a
mesajelor schimbate intre client si server este urmatoarea:
Odata conexiunea stabilita, metodele getInputStream() si getOutputStream() ale clasei Socket trebuie utilizate pentru a obtine fluxuri de octeti, de intrare respectiv iesire, pentru comunicatia intre aplicatii.
Secventa tipica pentru crearea socket-ului unei aplicatii conector (client):
1 2 3 4 5 6 7 8 |
// Stabilirea
adresei serverului String adresaServer = "localhost"; // Stabilirea portului
serverului int portServer = 2000; // Crearea socketului (implicit
este realizata conexiunea cu serverul) Socket socketTCPClient = new Socket(adresaServer,
portServer); |
Dupa utilizare, socket-ul este inchis. Secventa tipica pentru inchiderea socket-ului:
1 2 |
// Inchiderea socketului (implicit a
fluxurilor TCP) socketTCPClient.close(); |
Secventa tipica pentru crearea socket-ului
server al unei aplicatii acceptor (server):
1 2 3 4 5 |
// Stabilirea portului
serverului int portServer = 2000; // Crearea
socketului server (care accepta conexiunile) ServerSocket
serverTCP = new ServerSocket(portServer);
|
Secventa tipica pentru crearea socket-ului
pentru tratarea conexiunii TCP cu un client:
1 2 3 4 |
// Blocare in asteptarea
cererii de conexiune - in momentul acceptarii // cererii se creaza socketul
care serveste conexiunea Socket conexiuneTCP = serverTCP.accept();
|
Secventa tipica pentru crearea fluxurilor de octeti asociate socket-ului (detalii fluxuri IO):
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 |
// Obtinerea fluxului de intrare octeti
TCP InputStream inTCP = socketTCPClient.getInputStream(); // Obtinerea fluxului
scanner de caractere dinspre retea Scanner scannerTCP = new Scanner(inTCP); // Obtinerea fluxului
de iesire octeti TCP OutputStream outTCP = socketTCPClient.getOutputStream(); // Obtinerea fluxului de iesire
spre retea (similar consolei de iesire) PrintStream outRetea = new PrintStream(outTCP); |
Secventa tipica pentru trimiterea de date:
1 2 3 4 5 6 |
// Crearea unui mesaj String mesajDeTrimis =
"Continut mesaj"; // Scrierea catre retea
(trimiterea mesajului) si fortarea trimiterii outRetea.println(mesajDeTrimis); outRetea.flush(); |
Secventa tipica pentru primirea de date:
1 2 3 4 5 |
// Citirea dinspre retea (receptia unui
mesaj) String mesajPrimit = inRetea.readLine();
// Afisarea mesajului primit System.out.println(mesajPrimit); |
Codul unei clase care incapsuleaza tratarea
conexiunilor TCP:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 |
import java.net.*; import java.io.*; import java.util.Scanner;
public class ConexiuneRetea { private Socket conexiune; private Scanner scannerTCP; private PrintStream printerTCP; public ConexiuneRetea(Socket conexiune) throws IOException { this.conexiune = conexiune; this.scannerTCP = new Scanner(conexiune.getInputStream()); this.printerTCP = new PrintStream(conexiune.getOutputStream()); } public String nextLine() { return this.scannerTCP.nextLine(); } public int nextInt() { return this.scannerTCP.nextInt(); } public void printLine(String text) { this.printerTCP.println(text); this.printerTCP.flush(); }
} |
Codul unei clase Client (pentru server cu
socket TCP) care utilizeaza ConexiuneRetea:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 |
import java.net.*; import java.io.*; import javax.swing.JOptionPane;
public class Client { private ConexiuneRetea conexiune; private Socket socketTCP; private int portTCP; private InetAddress adresaIP;
public Client() throws IOException { portTCP = Integer.parseInt(JOptionPane.showInputDialog( "Client: introduceti numarul de port al serverului")); adresaIP = InetAddress.getByName(JOptionPane.showInputDialog( "Client: introduceti adresa serverului")); socketTCP = new Socket(adresaIP, portTCP); // Creare socket conexiune = new ConexiuneRetea(socketTCP); }
public static void main (String args[]) throws IOException { Client client = new Client(); String mesaj;
while(true) { mesaj = JOptionPane.showInputDialog( "Client: introduceti mesajul de trimis"); client.conexiune.printLine(mesaj); if (mesaj.equals(".")) break; // Testarea conditiei de oprire }
client.socketTCP.close(); // Inchiderea socketului si a fluxurilor JOptionPane.showMessageDialog(null, "Client: Bye!"); }
} |
Codul unei clase Server (bazat pe socket TCP)
care utilizeaza ConexiuneRetea:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 |
import java.net.*; import java.io.*; import javax.swing.JOptionPane;
public class Server { private ConexiuneRetea conexiune; private ServerSocket serverTCP; private Socket socketTCP; private int portTCP;
public Server() throws IOException { portTCP = Integer.parseInt(JOptionPane.showInputDialog( "Server: introduceti numarul de port al serverului")); serverTCP = new ServerSocket(portTCP); // Creare socket server socketTCP = serverTCP.accept(); // Creare socket conexiune = new ConexiuneRetea(socketTCP); }
public static void main (String args[]) throws IOException { Server server = new Server(); String mesaj;
while(true) { mesaj = server.conexiune.nextLine(); JOptionPane.showMessageDialog(null, "Server: s-a primit mesajul "+mesaj); if (mesaj.equals(".")) break; // Testarea conditiei de oprire }
server.socketTCP.close(); // Inchiderea socketului si a fluxurilor JOptionPane.showMessageDialog(null, "Server: Bye!"); }
} |
Nu uitati: Daca bara de stare a executiei
este activa () verificati cu Alt+Tab daca a aparut o fereastra Java (in spatele ferestrelor vizibile). |
Observatie: Cat timp bara de stare a executiei este activa
() codul nu poate fi recompilat,
nu poate fi inchisa fereastra Terminal Window, etc. Pentru a opri executia, folositi right click pe si selectati Reset Machine (sau folositi direct Ctrl+Shift+Tab). |
In laborator: 1. Lansati in executie BlueJ. Inchideti
proiectele anterioare (Ctrl+W).
Creati
un proiect socket (Project->New Project
,
selectati D:/, Software2006, numarul
grupei, si scrieti socket). 2. In proiectul socket
creati clasele ConexiuneRetea, Client
si Server
folosind codurile de mai sus. 3. Compilati codurile si creati obiecte de tip Server. Inspectati obiectele. 4. Inspectati campurile obiectelor (pe cele de tip ConexiuneRetea si ServerSocket). |
In laborator: 1. La unul dintre calculatoare
right-click
pe clasa Server.
2. Selectati
si executati main(). Folositi numarul de port 3000. 3. La un alt calculator (daca nu aveti la dispozitie un alt
calculator in retea, deschideti inca o sesiune BlueJ) right-click
pe clasa Client,
selectati si executati main().
4. Folositi adresa primului calculator, pe care se
executa Server (adresa "localhost" in cazul in care folositi doua sesiuni
BlueJ pe acelasi calculator), si numarul de port 3000. 5. Urmariti
efectul. |
Elementele comune claselor Client si Server pot forma o superclasa numita ElementeComuneClientServer:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 |
import java.net.*; import java.io.*; import javax.swing.JOptionPane;
public class ElementeComuneClientServer { protected ConexiuneRetea conexiune; protected Socket socketTCP; protected int portTCP;
public ElementeComuneClientServer(String tip) throws IOException { portTCP = Integer.parseInt(JOptionPane.showInputDialog(tip + ": introduceti numarul de port al serverului")); } } |
Codul unei clase ClientDerivat care mosteneste
si extinde clasa ElementeComuneClientServer si ofera acelasi serviciu ca si
clasa Client:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 |
import java.net.*; import java.io.*; import javax.swing.JOptionPane;
public class ClientDerivat extends ElementeComuneClientServer { private InetAddress adresaIP;
public ClientDerivat() throws IOException { super("Client"); adresaIP = InetAddress.getByName(JOptionPane.showInputDialog( "Client: introduceti adresa serverului")); socketTCP = new Socket(adresaIP, portTCP); // Creare socket conexiune = new ConexiuneRetea(socketTCP); }
public static void main (String args[]) throws IOException { ClientDerivat client = new ClientDerivat(); String mesaj;
while(true) { mesaj = JOptionPane.showInputDialog( "Client: introduceti mesajul de trimis"); client.conexiune.printLine(mesaj); if (mesaj.equals(".")) break; // Testarea conditiei de oprire } client.socketTCP.close(); // Inchiderea socketului si a fluxurilor JOptionPane.showMessageDialog(null, "Client: Bye!"); }
} |
Codul unei clase ServerDerivat care mosteneste
si extinde clasa ElementeComuneClientServer si ofera acelasi serviciu ca si
clasa Server:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 |
import java.net.*; import java.io.*; import javax.swing.JOptionPane;
public class ServerDerivat extends ElementeComuneClientServer { private ServerSocket serverTCP;
public ServerDerivat() throws IOException { super("Server"); serverTCP = new ServerSocket(portTCP); // Creare socket server socketTCP = serverTCP.accept(); // Creare socket conexiune = new ConexiuneRetea(socketTCP); }
public static void main (String args[]) throws IOException { ServerDerivat server = new ServerDerivat(); String mesaj;
while(true) { mesaj = server.conexiune.nextLine(); JOptionPane.showMessageDialog(null, "Server: s-a primit mesajul "+mesaj); if (mesaj.equals(".")) break; // Testarea conditiei de oprire } server.socketTCP.close(); // Inchiderea socketului si a fluxurilor JOptionPane.showMessageDialog(null, "Server: Bye!"); }
} |
In laborator: 1. In proiectul socket
creati clasele ClientDerivat, ServerDerivat si ElementeComuneClientServer
folosind codurile date mai sus.
2. Compilati codurile. |
Nu uitati: Daca bara
de stare a executiei este activa () verificati cu Alt+Tab daca a aparut o fereastra Java (in spatele ferestrelor
vizibile). |
Nu uitati: Pentru a opri
executia, right click pe si Reset Machine (sau Ctrl+Shift+Tab). |
In laborator: 1. La unul dintre calculatoare
right-click
pe clasa ServerDerivat.
2. Selectati si executati main(). Folositi numarul de port 4000. 3. La un alt calculator calculator (daca nu aveti la dispozitie un alt calculator in retea,
deschideti inca o sesiune BlueJ) right-click pe clasa ClientDerivat,
selectati si executati main(). 4. Folositi adresa primului calculator, pe care se
executa ServerDerivat (adresa "localhost" in cazul in care folositi doua sesiuni
BlueJ pe acelasi calculator) si numarul de port 4000. 5. Urmariti efectul. |
Sa presupunem ca
dorim sa adaugam
o clasa Profesor care abstractizeaza un profesor real,
prin intermediul unui camp date de tip DatePersonale, si a unui camp titlu de tip String.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 |
/**
// Campuri ascunse private
DatePersonale date; private String
titlu;
// Constructori public Profesor(String nume, String
initiale, String prenume, int anNastere) { date = new DatePersonale(nume,
initiale, prenume, anNastere); // copiere hard }
// Interfata publica si implementarea ascunsa (include
punct intrare program) public void setTitlu(String t) { titlu = new String(t); // copiere hard
a obiectului primit ca parametru } public String toString() { // forma
String a campurilor return ("Profesorul
" + date + " are titlul "
+ titlu); } public static
void main(String[] args) { // Crearea unui nou Profesor,
initializarea campurilor noului obiect Profesor pr = new Profesor("Nulescu",
"Ion", "A.", 1960); pr.setTitlu("Lector Dr."); // Utilizarea informatiilor privind Profesorul System.out.println(pr.toString()); // afisarea
formei String a campurilor } } |
Se observa ca avem un camp (date) comun cu clasa Student.
Putem crea o clasa Persoana care sa contina acest element comun, rescriind apoi codurile claselor Profesor si Student pentru a extinde clasa Persoana
(si a-i refolosi campul date). Codul
noii clase Persoana va fi:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 |
/**
// Campuri ascunse protected DatePersonale date;
// Constructori public Persoana(String nume, String
initiale, String prenume, int anNastere) { date = new DatePersonale(nume,
initiale, prenume, anNastere); // copiere hard }
// Interfata publica si implementarea ascunsa (include
punct intrare program) public String toString() { // forma String a campurilor return (super.toString()); } public static
void main(String[] args) { // Crearea enei noi Persoane,
initializarea campurilor noului obiect Persoana p = new Persoana("Julescu",
"Ion", "C.", 1965); // Utilizarea informatiilor privind Profesorul System.out.println(p.toString()); // afisarea
formei String a campurilor } } |
Vom rescrie acum codul clasei Profesor pentru a incorpora schimbarile anuntate.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 |
/**
// Campuri ascunse protected
String titlu;
// Constructori public Profesor(String nume, String
initiale, String prenume, int anNastere) { super(nume,
initiale, prenume, anNastere); // apel
constructor supraclasa } // (reutilizare
cod)
// Interfata publica si implementarea ascunsa public void setTitlu(String t) { titlu = new String(t); // copiere hard a obiectului primit
ca parametru } public String toString() { // forma
String a campurilor return ("Profesorul
" + date + " are titlul "
+ titlu); } public static
void main(String[] args) { // Crearea unui nou Profesor,
initializarea campurilor noului obiect Profesor pr = new Profesor("Nulescu",
"Ion", "A.", 1960); pr.setTitlu("Lector Dr."); // Utilizarea informatiilor privind Profesorul System.out.println(pr.toString()); // afisarea
formei String a campurilor } } |
Vom rescrie acum codul clasei Student pentru a incorpora schimbarile anuntate.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 |
/**
// Campuri ascunse protected
SituatieCurs[] cursuri; protected
int numarCursuri = 0; // initializare
implicita
// Constructori public Student(String nume, String
initiale, String prenume, int anNastere) { super(nume,
initiale, prenume, anNastere); // apel
constructor supraclasa cursuri = new SituatieCurs[10]; // se initializeaza
doar date si cursuri }
// Interfata publica si implementarea ascunsa (include
punct intrare program) public void addCurs(String nume) { // se adauga un
nou curs cursuri[numarCursuri++] = new SituatieCurs(nume); } public void notare(int numarCurs,
int nota) { cursuri[numarCurs].notare(nota); // se adauga
nota cursului specificat } public String toString() { // forma
String a campurilor String s =
"Studentul " + date +
" are urmatoarele rezultate:\n"; for (int
i=0; i<numarCursuri; i++) s = s + cursuri[i].toString() + "\n"; return (s); } public static
void main(String[] args) { // Crearea unui nou Student,
initializarea campurilor noului obiect Student st1 = new Student("Xulescu",
"Ygrec", "Z.", 1987); st1.addCurs("CID"); st1.addCurs("MN"); st1.notare(0, 8); // Utilizarea informatiilor privind Studentul System.out.println(st1.toString()); // afisarea
formei String a campurilor } } |
Codul clasei DatePersonale ramane
nemodificat:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 |
public class DatePersonale
{ // Campuri ascunse private String
nume; private String
initiale; private String
prenume; private int anNastere; // Constructori public DatePersonale(String n, String
i, String p, int an) { nume = new String(n); // copiere hard
a obiectelor primite ca parametri, initiale = new String(i); // adica se copiaza
obiectul camp cu camp, prenume = new String(p); // nu doar
referintele ca pana acum anNastere = an; } // Interfata publica si implementarea ascunsa public String getNume() { return (nume); } public String getPrenume() { return (prenume); } public int getAnNastere() { return (anNastere); } public String toString() { // forma
String a campurilor obiectului return (nume + " " + initiale + " " + prenume + " (" + anNastere + ")"); } } |
Codul clasei SituatieCurs ramane nemodificat:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 |
public class SituatieCurs
{
// Campuri ascunse private int nota = 0; // initializare implicita private String
denumire;
// Constructor public SituatieCurs(String d) { denumire = new String(d);
} // copiere hard
// se initializeaza doar denumire
// Interfata publica si
implementarea ascunsa public void notare(int n) { nota
= n; } //
se adauga nota public int nota() { return(nota); } // se
returneaza nota public String toString() { //
forma String a campurilor if (nota==0) return ("Disciplina " + denumire + " nu a fost notata"); else return("Rezultat la
disciplina " + denumire +
": " + nota); } } |
Sa presupunem ca dorim sa scriem codul unei clase noi numita StudentMaster care
sa abstractizeze un anumit subtip al tipului Student, prin adaugarea la codul clasei
Student a unui camp numit specializare de tip String.
Relatiile de utilizare (linie punctata) si mostenire (sageti cu triunghi in capat) in UML:
Putem scrie codul acestei clase care extinde clasa Student astfel:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 |
/**
// Campuri ascunse private String
specializare;
// Constructori public StudentMaster(String nume,
String initiale, String prenume, int anNastere) { super(nume,
initiale, prenume, anNastere); // apel
constructor supraclasa }
// Interfata publica si implementarea ascunsa (include
punct intrare program) public void setSpecializare(String spec)
{ //
se stabileste specializarea specializare = new String(spec); // copiere hard
a obiectului primit } public String toString() { // forma
String a campurilor String s =
"Studentul " + date + "
cu specializarea " + specializare
+
" are urmatoarele rezultate:\n"; for (int
i=0; i<numarCursuri; i++) s = s + cursuri[i].toString() + "\n"; return (s); } public static
void main(String[] args) { // Crearea unui nou Student,
initializarea campurilor noului obiect StudentMaster
sm = new StudentMaster("Rulescu",
"Ygrec", "T.", 1983); sm.addCurs("Securitate
Retele"); sm.addCurs("Servicii Web"); sm.setSpecializare("Retele
si Software de Telecomunicatii"); sm.notare(0, 9); // Utilizarea informatiilor privind Studentul System.out.println(sm.toString()); // afisarea
formei String a campurilor } } |
Tema de casa pentru data viitoare (predate
pe hartie, scrise de mana sau ca
listing):
Codurile sursa ale unor clase create dupa modelul
din sect 4.5 (Persoana, Profesor, Student, si StudentMaster) cu urmatoarea specificatie generala:
(1) Va fi creata o clasa care are
elemente comune cu clasa primita ca
tema la lucrarea a 2-a (actualizata la lucrarea
a 3-a), cu numele alocat din tabelul care urmeaza, dupa
modelul clasei Profesor:
- noua clasa va contine 1-2 campuri protected, un constructor public, 1-2 metode publice pentru lucrul cu
campurile si o metoda publica de tip
toString(),
(2) Va fi creata o clasa care contine
elementele comune ale clasei primite ca
tema la lucrarea a 2a (actualizata la lucrarea a
3-a) si a clasei nou create la punctul (1) adica le generalizeaza, cu
numele alocat din tabelul care urmeaza, dupa modelul clasei Persoana:
- noua clasa va contine campurile comune protected,
un constructor public, si o metoda publica de tip toString(),
(3) Va fi modificata clasa primita ca
tema la lucrarea a 2-a (actualizata la lucrarea
a 3-a) pentru a extinde clasa
nou creata la punctul (2) si a-i reutiliza campurile si codul
constructorului, campurile ei fiind
declarate protected
(4) Va fi modificata clasa de la punctul
(1) pentru a extinde clasa nou
creata la punctul (2) si a-i reutiliza campurile si codul constructorului, campurile ei fiind declarate protected
(5) Va fi creata o clasa care extinde (specializeaza) clasa
primita ca tema la lucrarea a 2-a (actualizata
la lucrarea a 3-a), cu numele alocat din tabelul care urmeaza,
dupa modelul clasei StudentMaster,
- noua clasa va contine 1-2 campuri noi private, un constructor
public, 1-2 metode publice
pentru lucrul cu campurile si o metoda publica
de tip toString(),
- metoda ei main() va afisa ceea ce returneaza metoda toString(),
Numele claselor propuse corespunzatoare numerelor de ordine alocate la lucrarea a 2-a sunt:
|
Clasa extinsa (ca Persoana) |
Clasa initiala (ca Student) si o pereche a ei (ca Profesor) |
Clasa care extinde (ca StudentMaster) |
1 |
Corespondenta |
Scrisoare + Vedere |
ScrisoareRecomandata + VedereAlbNegru |
2 |
Bagaj |
Mapa + Geanta |
MapaCuFermoar + GeantaVoiaj |
3 |
VehiculAerian |
Elicopter + Avion |
ElicopterMilitar + AvionUtilitar |
4 |
Vehicul |
Masina + Camion |
Berlina + TIR |
5 |
Publicatie |
Revista + Carte |
RevistaCalculatoare + CarteTelefon |
6 |
Mobilier |
Banca + Catedra |
BancaDubla + CatedraCuSertare |
7 |
Locuinta |
Garsoniera +Apartament |
GarsonieraDecomandata + ApartamentSemicomandat |
8 |
SistemDeCalcul |
PC + Laptop |
PCIBM + LaptopDell |
9 |
Copac |
Brad + Stejar |
BradCraciun + StejarOcrotit |
10 |
InstrumentScris |
PixCuPasta + CreionMecanic |
PixCuPastaVerde + CreionMecanic7mm |
11 |
VehiculPeDouaRoti |
Motocicleta + Bicicleta |
MotocicletaCuAtas + MountainBike |
12 |
Monitor |
MonitorCuTub + MonitorLCD |
MonitorCuTubPlat + MonitorLCDSamsung |
13 |
Activitate |
Seminar + Laborator |
SeminarFinal + ColocviuLaborator |
14 |
Cladire |
Bloc + |
BlocGarsoniere + VilaProtocol |
15 |
Animal |
Caine + Pisica |
Dalmatian + PisicaBirmaneza |
16 |
Card |
CardDebit + CardCredit |
CardDebitVisa + CardCreditMasterCard |
Membrii fiecarui grup vor crea fie coduri
separate, fie un cod comun (varianta recomandata).