Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei Catedra de Telecomunicatii .	ITNQ 2011
POO – an II TPI – an III	Laboratorul SAIM – sala B123	26/03/2012
	Inginerie Software in Comunicatii (ISC)	PSNIM 2012

2011-2012

Laborator 1

Dezvoltarea aplicaţiilor Java si ingineria inversa UML folosind mediul

de dezvoltare integrat NetBeans IDE 6.1. Crearea diagramelor UML

ale cazurilor de utilizare si de clase

Descrierea laboratorului

In aceasta lucrare de laborator vor fi acoperite urmatoarele probleme:

- Dezvoltarea aplicaţiilor Java folosind facilitatile UML din NetBeans 6.1

- Ingineria inversă a aplicaţiilor Java folosind facilitatile UML din NetBeans 6.1

- Crearea diagramelor UML ale cazurilor de utilizare in NetBeans 6.1

- Crearea diagramelor UML de clase in NetBeans 6.1

- Teme de casa

Atentie: La inceputul laboratoarelor stergeti mai intai toate proiectele existente (click dreapta

pe nodul proiectului in fereastra Projects, selectati Delete si confirmati ca doriti sa fie sterse

sursele – in cazul proiectelor Java). La finalul laboratoarelor stergeti proiectele create.

1.1. Dezvoltarea aplicaţiilor Java folosind facilitatile UML din NetBeans

In continuare veti învăţa cum să folosiţi caracteristicile UML ale IDE-ului NetBeans pentru a crea o diagramă de clasa UML.

Apoi veti folosi generarea de cod si facilitatile de inginerie inversa pentru a crea o mica aplicatie bancara, pe care o puteti testa prin executia unei clase de test. Această aplicatie bancara este mult simplificată; un model real pentru o aplicatie de acest tip ar necesita mai multe detalii.

Scopul acestui material este de introducere in facilitatile UML ale IDE-ului NetBeans, nu de a invata conceptele UML sau limbajul de programare Java. Pentru a parcurge materialul care urmeaza, IDE-ul NetBeans trebuie să fie instalat pe sistemul dumneavoastra si ar trebui sa fiti familiarizati cu piesele de bază ale acestuia. Pentru a parcurge etapele care urmeaza aveti nevoie de software-ul din următorul tabel:

Software-ul	Versiunea obligatorie
NetBeans IDE	versiunea 6.1 sau versiunea 6.0
Java Development Kit (JDK)	versiunea 6 sau versiunea 5

Ar trebui de asemenea sa fiti familarizati cu notiunile de baza ale limbajului de programare Java si UML (Unified Modeling Language).

1.1.1. Crearea proiectului Java al aplicatiei

În această secţiune, veti crea un nou proiect Java pentru aplicaţia pe care urmează să o dezvoltaţi în acest tutorial.

1. Din meniul principal, selectaţi File> New Project şi apoi faceţi următoarele în New Project Wizard:

Sub Categories, selectaţi Java.

Sub Projects, selectati Java Application

Click Next.

2. In campul Project Name completati JavaPrj.

3. Pentru campul Project Location, click Browse, si navigaţi la orice director de pe computer (in laborator alegeti drive-ul D: si directorul \isw, si creati sau selectati un subdirector cu numarul grupei, apoi creati un subdirector cu nume diferit de cele existente, de exemplu: D:\isw\441E\Proiect1). Click Open si completati MyPrj.

4. Debifati optiunile Set as Main Project si Create Main Class.

5. Click Finish. O casuta de progres apare. Cand proiectul JavaPrj este creat, acesta apare in fereastra Projects.

1.1.2. Crearea proiectului UML si a diagramei de clase

În această secţiune, veti crea proiectul UML si diagrama de clase pentru aplicatie.

Un proiect UML este un mecanism prin care puteti stoca şi gestiona o colecţie de fisiere pentru un model UML.

Un model UML conţine toate diagramele modelului respectiv, elementele asociate lor şi metadatele legate de modelul UML.

1. Pentru a crea un proiect UML, selectaţi File> New Project şi apoi faceţi următoarele:

Sub Categories, selectati UML.

Sub Projects, selectati Java-Platform Model.

Faceti Click pe Next.

Se va deschide caseta de dialog New Java-Platform Model.

2. In campul Project Name completati UMLPrj. De mentionat ca dupa ce completati numele proiectului, IDE-ul sugereaza automat acest nume si pentru campul Project Folder.

3. Verificaţi că locatia proiectul este MyPrj.

4. Faceti Click pe Finish. IDE-ul creeaza proiectului UML si apare caseta de dialog Create New Diagram.

5. Din lista Diagram type alegeti Class Diagram.

6. In campul Diagram Name completati BankClassDiagram.

7. Lasati UMLPrj in campul Namespace si click Finish. IDE-ul realizeaza următoarele:

Adaugă nodul proiectului UMLPrj in fereastra Projects.

Creeaza un nod BankClassDiagram sub nodul Model

Afişează noua diagramă în editorul de diagrame (diagrama este goala în acest moment)

Deschide (Modeling) Palette

1.1.3. Adăugarea şi definirea elementelor claselor

Acum, adăugaţi şi definiti elementele clasei care vor constitui aplicaţia dumneavoastra. Veti folosi pictograma Class din Palette pentru a crea elementele.

1. Din sectiunea Basic din Palette, selectati pictograma Class si faceti click in editorul de diagrama. Aceasta actiune va plasa un element al clasei in editorul de diagrama.

2. Deselectaţi pictograma Class făcând click dreapta oriunde în editor.

3. Selectaţi elementul nou adaugat, introduceti BankAccount şi apăsaţi Enter. IDE-ul face următoarele:

Denumeste elementul BankAccount

Creează o metoda publica, BankAccount()

Afişează proprietăţile clasei BankAccount în fereastra Properties

4. Avand elementul BankAccount selectat in editor, faceti click dreapta pe Attributes si alegeti Insert Attribute din meniul pop-up.

O linie editor se deschide şi afişează următoarele informaţii:

visibility type name[ranges]=initialValue{name=value}

5. Scrieti balance şi apăsaţi Enter. Un atribut privat numit balance de tip int apare in clasa BankAccount. Următoarele operaţii sunt create pe clasa:

public int getBalance()

public void setBalance(int val)

6. Cu elementele clasei BankAccount selectate în editorul de diagrama, faceţi click dreapta pe cuvântul Operations şi alegeţi Insert Operation de la meniul pop-up.

O linie editor se deschide şi afişează următoarele informaţii:

visibility returnType name(parameter) {properties...}

7. Scrieti withdraw, deplasati cursorul (folosind forward arrow de la tastatura) în paranteze, introduceti int amount şi apăsaţi Enter. IDE-ul adaugă noua metoda in clasa element, după cum urmează:

public void withdraw(int amount)

1.1.4. Adăugarea altor elemente la diagramă

În această secţiune utilizaţi mai multe pictograme UML din Palette pentru a adăuga interfeţe, pachetele, atribute, precum şi operaţii pentru aplicatia dumneavoastră.

1. In secţiunea de bază a Palette, selectaţi pictograma Package

Notă: Dacă este necesar, defilaţi în jos pentru a vedea pictogramele suplimentare Modeling.

2. Faceţi click in editorul de diagrama pentru a adăuga un pachet de elemente la diagrama de clasă.

3. Faceţi click dreapta oriunde în editorul de diagrama pentru a deselecta pictograma Package.
Notă: Pe măsură ce adăugaţi elemente de modelare la diagramă, aveţi posibilitatea să le selectaţi şi sa le glisaţi la noi locaţii în editorul de diagrama pentru a îmbunătăţi aspectul diagrama. Fiti atenti atunci când faceţi click dreapta, la fel ca în anumite poziţii, această acţiune deschide un meniu de tip pop-up pentru editorul de diagrama. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie doar să faceţi click din nou în spaţiul alb din editorul de diagramă.

4. Cu elementul package (pachet) selectat, completati bankpack şi apăsaţi Enter.

5. In sectiunea Basic din Palette, selectati pictograma Interface si dati click în editorul de diagrama.

6. Faceţi click dreapta oriunde în editorul de diagrama pentru a deselecta pictograma Interface.

7. Cu elementul interface (interfata) selectat, completati Bank şi apăsaţi Enter.

8. Adaugati o operatie deposit pentru interfata Bank. Veti adauga operatii la interfata în acelaşi mod in care au fost adăugate pentru clase (Pasul 6 din sectiunea precedenta). Definiţi operaţia, după cum urmează:

public void deposit(int amount)

9. In Palette, selectati pictograma Class şi faceţi click in editorul din diagrama de doua ori.

10. Faceţi click dreapta oriunde în editorul de diagrama pentru a deselecta pictograma Class.
Notă: Dacă ati adaugat prea multe elemente de clasă, deselectati pictogramă class , apoi faceţi click dreapta pe elementul din clasa pe care doriţi să îl ştergeţi şi selectaţi Edit > Delete.

11. Numiti elementele claselor Checking si AccountTest si redimensionati daca e nevoie.

1.1.5. Identificarea relatiilor (asocierilor) între elemente

În această secţiune, veti utiliza pictograme UML din Palette pentru a identifica asocierile între elementele clasei.

1. Din sectiunea Basic din Palette, selectati pictograma Implementation şi faceţi click in interiorul elementelor clasei BankAccount.

2. Faceţi click în elementul interfaţa Bank şi faceţi click dreapta oriunde în editorul de diagrama pentru a deselecta pictograma Implementation. O relatie de implementare apare intre clasa si elementul de interfata. O relatie de implementare indica o relatie intre o clasa si o interfata.

3. In sectiunea Basic din Palette selectati pictograma Generalization .

4. Faceţi click in elementul clasa Checking (subclasa), apoi faceţi click în elementul clasa BankAccount (superclasa). Apare caseta de dialog The Select Methods to Redefine.

5. Selectati metoda withdraw si faceti click pe OK. IDE-ul realizeaza următoarele:

Închide caseta de dialog

Adaugă metoda withdraw la clasa Checking

Adauga relatia Generalization intre cele doua clase asociate.

O legatura de generalizare arata legatura intre o subclasa si o superclasa. Subclasele sunt particularizari ale claselor, adica ele pot mosteni caracteristicile (atribute si operatii) de la superclasa.

6. Faceti click dreapta, în orice spaţiu alb din editorul de diagrama pentru a deselecta pictograma Generalization.

7. Din sectiunea Basic din Palette, selectati pictograma Nested Link și faceti click pe elementul BankAccount și apoi pe elementul package bankpack.

8. Folositi pictograma Nested Link asa cum a fost descris in pasul anterior si conectati elementele Checking, AccountTest, si Bank la pachetul bankpack.

9. Deselectaţi Nested Link. O legatura nested indica felul cum sunt organizate elementele in pachete. In acest caz, organizati toate elemenele claselor intr-un pachet bankpack.

10 Apăsaţi Ctrl+S oriunde în editorul de diagrama pentru a salva modificările făcute in model.

1.1.6. Generarea codului sursa Java

În această secţiune, folosind facilitatea UML-ului Generate Code veti genera codul sursa Java pentru modelul UML pe care l-aţi creat în secţiunile anterioare.

1. În fereastra Projects faceţi click dreapta pe nodul UMLPrj şi alegeţi Generate Code din meniul pop-up.Apare caseta de dialog Generate Code si specifica proiectul tinta .

2. Acceptati setarile implicite in caseta de dialog Generate Code.

3. Faceţi click pe OK. IDE-ul generează codul si fereastra de ieşire afişează progresul procesului de generare a codului.

1.1.7. Continuarea dezvoltarii folosind ingineria inversa (reverse engineering)

În această secţiune veţi continua cu dezvoltarea aplicatiei modificand codul sursa generat in editorul sursa şi veti folosi facilitatea de ingineria inversa pentru a vă actualiza modelul UML din aplicatia dumneavoastră.

1. In fereastra Projects, expandati UMLPrj > Model > bankpack.

2. Faceţi clic dreapta pe nodul BankAccount si alegeti Navigate To Source din meniul de pop-up.

3. Adăugaţi următorul cod la metoda deposit in Source Editor (editorul sursei):

setBalance(getBalance() + amount);

4. In fereastra Projects sub UMLPrj > Model > bankpack faceţi click dreapta pe nodul AccountTest si alegeti Navigate To Source din meniul de pop-up.

5. Introduceti (sau copy and paste) codul următor in Source Editor:

public static void main(String[] args) {

Checking myChecking = new Checking();

myChecking.deposit(100);

System.out.println("Checking Balance is: " +

myChecking.getBalance() );

}

Acest cod creează un nou obiect Checking si specifica un depozit de 100$, apoi afiseaza rezultatele.

6. Click dreapta in Source Editor şi alegeti Format Code.

7. Apăsaţi Ctrl+S oriunde în Source Editor pentru a salva modificările făcute in fişierul sursă AccountTest.java.

8. Din nou click dreapta in Source Editor şi alegeţi Reverse Engineer din meniul pop-up. Apare caseta de dialog Reverse Engineer.

9. Selectaţi Use Existing UML Project in caseta de dialog Reverse Engineer si alegeti UMLPrj ca proiect destinatie.

10. Faceţi click pe OK pentru a porni procesul de inginerie inversă.

11. Apare casuta de dialog Model Element Overwrite Authorization, solicitand confirmarea suprascrierii elementului model AccountTest. Faceţi click pe Yes / Yes to All.

12. Faceţi click pe tab-ul BankClassDiagram. Observaţi că metoda main recent introdusa apare acum intre elementele clasei AccountTest în diagrama de clasa. Folosind caracteristica de inginerie inversa, modificarile facute in codul sursa al proiectului Java se reflecta in proiectul corespunzator modelului UML.

1.1.8. Testarea aplicatiei

Acum creati şi rulati proiectul dumneavoastra.

1. În fereastra Projects faceţi click dreapta pe nodul JavaPrj si alegeti Build din meniul de pop-up.

2. În fereastra Projects faceţi click dreapta pe nodul AccountTest si alegeti Run File din meniul de pop-up.

IDE-ul execută aplicatia si afiseaza urmatoarele iesiri in fereastra de iesire:

Checking Balance is: 100

Acum ati terminat aplicatia.

1.1.9. Sumar

Pana acum aţi proiectat o diagramă de clasă pentru o simplă aplicatie bancara. Ați învăţat cum să efectuaţi următoarele activităţi:

Sa creaţi un proiect UML.

Sa utilizaţi pictogramele UML din Palette pentru a crea clase, interfeţe, pachete (incapsulari), atribute (campuri), şi operaţii (metode).

Sa puneti clasele in relatie cu ajutorul asocierilor UML.

Sa vizualizati elementele pe care le-ati creat in editorul de diagrame in proiectul UML asa cum sunt reprezentate in fereastra Projects.

Sa generaţi codul sursă pentru elementele create în editorul de diagrame din proiectul UML şi sa vizualizati sursele generate în editorul surselor.

Să folosiţi codul generat şi facilitatea de ingineria inversa (reverse engineering) pentru a merge înainte şi înapoi (round-trip engineering) între modelarea şi dezvoltarea codului în editorul surselor.

Să compilaţi şi să executaţi clase din editorul surselor.

1.2. Ingineria inversă a aplicaţiilor Java folosind facilitatile UML NetBeans

În acest material invatati cum se inverseaza codul sursă al unei aplicaţii Java existente într-un proiect UML. În proiectul UML toate clasele si obiectele aplicatiei sunt reprezentate în fereastra Project de sub nodul proiect UML, în timp ce codul original Java rămâne în starea sa iniţială.

1.2.1. Crearea proiectelor demonstrative Java si UML

In aceasta sectiune veti folosi asistentul (wizard-ul) New Project pentru a crea proiectul demonstrativ Java si proiectul demonstrativ UML oferite de IDE-ul NetBaens.

1. Din meniul principal al IDE-ului, alegeţi File > New Project. Apare asistentul New Project.

2. În pagina Choose Project, în panoul Categories expandaţi nodul Samples si selectati nodul UML. Panoul Project este actualizat cu proiectele UML disponibile.

3. În panoul Projects, selectaţi UML Bank App Sample şi faceţi click pe Next.

4. În pagina Name and Location, lasati valoarea implicită UMLBankAppSample pentru nume proiectului Java.

5. Pentru campul Project Location, click pe Browse pentru a naviga la folderul in care doriti sa salvati fisierele pentru proiectele demonstrative. De mentionat faptul ca atunci cand schimbati valoarea campului Projects Location, IDE-ul completeaza automat valorile din campurile Java Proejct Folder si UML Project Folder.

6. Lăsaţi valoarea implicită UMLBankAppSample-Model pentru numele proiectului UML.

7. Faceti click pe Finish. Apare caseta de dialog Opening Projects. In fereastra Project apar proiectele: UMLBankAppSample si UMLBankAppSample-Model.

1.2.2. Explorarea proiectului UML în fereastra Projects

Aceasta sectiune va ghideaza prin diferitele parti ale aplicatiei UMLBankAppSample prin explorarea diferitelor facilitati ale ferestei Projects care cuprinde elementele aplicatiei.

1. Din meniul principal, selectati Windows > Properties pentru a deschide fereastra Properties.

2. În fereastra Projects expandati nodul UMLBankAppSample-Model > Model > bankpack.

3. Expandaţi nodul BankAccount si nodul Attributes. Toate atributele clasei BankAccount sunt in acest director.

Dacă există mai puţin de trei atribute, acestea apar sub nodul clasei fara un director Attributes.

4. Selectati nodul Attribute si nu numele private double balance. Fereastra Properties prezinta numele atributului şi proprietăţile lui.

5. In fereastra Projects window, sub nodul clasei BankAccount, expandati nodul Operations . Toate metodele clasei BankAccount apar sub acest nod.

6. Sub clasa BankAccount expandati nodul Relationships (relatii). Sunt afişate noduri pentru trei tipuri de relaţii: Specializations, Aggregation, si Implementation.

7. Exindeti nodul Specializations , apoi expandati cele trei noduri Generalization.
Link-urile Generalization indica relatiile dintre clasa BankAccount si alte elemente (clasele Checking, Platinum, si Saving).

8. (Opţional) Înainte de a trece la secţiunea următoare, inchideti nodurile expandate sub clasa BankAccount.

1.2.3. Crearea altui proiect UML prin inginerie inversă

În prima parte a acestui material aţi încărcat proiectul Java numit UMLBankAppSample si proiectul UML numit UMLBankAppSample-Model care a fost anterior generat folosind facilitatea de inginerie inversa. În această secţiune veti face toti pasi pentru a crea un alt proiect UML, folosind facilitatea de inginerie inversa pornind de la acelaşi proiect Java UMLBankAppSample pe care l-aţi folosit în secţiunea anterioară. Apoi veti reveni la proiectul demonstrativ.

1. In fereastra Projects, faceţi click dreapta pe nodul UMLBankAppSample si alegeti Reverse Engineer. Apare caseta de dialog Reverse Engineer. Observaţi că fila Selected Nodes contine valori ne-editabile pentru UMLBankAppSample.

2. Lasati casutele din coloana Reverse Engineer selectate.

3. Selectaţi butonul Create New UML Project.

4. In campul Project Name acceptati valoarea implicita UMLBankAppSample-Model1.

5. Pentru fila Project Location lăsaţi valoarea implicită, care este directorul in care ati salvat proiectul UML. Dacă doriţi să utilizaţi un alt folder, faceţi click pe Browse pentru a naviga la alt director si faceţi click pe Open.

6. Faceti click pe OK. Apare caseta de progres Opening. In fereastra Projects apare proiectul UMLBankAppSample-Model1.

1.2.4. Generarea unei diagrame de clase

În această secţiune veti genera diagrame de clase pentru aplicatia UMLBankAppSample pe care ati importat-o în secţiunea anterioară.

1. In fereastra Projects, sub nodul UMLBankAppSample-Model expandati nodul Model si expandati nodul bankpack.

2. Selectati directorul bankpack si toate elementele de sub directorul bankpack prin apasarea tastei Shift sau a tastei Ctrl atunci când faceti selecţia.

3. Faceţi click dreapta pe elementele selectate şi alegeţi Create Diagram From Selected Elements din meniul de pop-up. Apare asistentul Create New Diagram.

4. In lista Diagram Type selectati Class Diagram.

5. Scrieti BankClassDiagram in campul Diagram Name, lasati UMLBankAppSample-Model in campul Namespace si faceti click pe Finish. IDE-ul realizeaza urmatoarele:

Sub nodul Model creează un nod BankClassDiagram

In editorul de diagrama se afiseaza noua diagrama

Deschide Palette

1.2.5. Generarea unei diagrame de dependente pentru o clasa data

Acum generati o diagrama de dependente pentru o una din clasele aplicatiei BankApp.

1. Faceti double click pe fila BankClassDiagram pentru a comuta la vizualizarea completa a figurii.

2. Faceti click dreapta pe clasa BankAccount in editorul de diagrame pentru a alege Generate Dependency Diagram din meniul de pop-up.

IDE-ul creeaza o diagrama de dependente si deschide fila BankAccountDependencies in editorul de diagrame pentru a vizualiza noua diagrama. Acum va concentrati pe fila din editorul de diagrame care arata diagrama BankAccountDependencies.

Diagrama BankAccountDependencies arata urmatoarele legaturile de dependenta:

Relatia de implementare Implementation cu interfata Account

Relatia de agregare navigabila (Navigable Aggregation) catre clasa History

Observatie: Folosind aceasta optiune , ati creat o diagrama care arata toate dependentele pentru orice obiect dat.

3. Faceti double click pe fila BankClassDiagram pentru a comuta la vizualizarea multi-fereastra.

4. In ferestra Projects, expandati nodul clasei BankAccount sub directorul UMLProject > Model > bankpack. Veti vedea ca un nod BankAccountDependencies a fost adaugat, reprezentand diagrama de dependente pe care ati creat-o.

1.2.6. Generarea unei diagrame de secventa pentru o operatie

Acum generati o diagrama de secventa pentru operatia withdraw a aplicatiei. Veti observa cum este reprezentata ca diagrama si ca elemente in proiectul UML din fereastra Projects

1. Apasati click pe tab-ul BankAccountDependencies din editorul de diagrame.

2. Selectati elementul BankAccount si ajustati zoom-ul pentru a citi usor etichetele operatiilor.

3. In editorul de diagrama, apasati click dreapta pe operatia withdraw, si alegeti operatia de inginerie inversa din meniul pop-up. Apare fereastra de dialog Create New Diagram.

4. In lista Diagram Type, selectati Sequence Diagram.

5. In campul Diagram Name, scrieti withdrawSD.

6. Acceptati valoarea standard in campul Namespace si dati click pe Finish. O diagrama de secventa va aparea in editorul de diagrame.

7. Expandati editorul de diagrama si manipulati nivelul de zoom astfel incat sa se poata examina cu usurinta noua diagrama de secventa. Diagrama de secventa arata fluxul de control, secventa comportamentelor, si concurenta proceselor si a activarilor.

8. In ferestra Projects, sub nodul clasei BankAccount, expandati nodul Operations, apoi expandati nodul operatiei public void withdraw. Vedeti nodul diagramei de secventa withdraw .

9. Expandati nodul withdraw pentru a vedea elementele diagramei de secventa reprezentate in editorul de diagrama.

1.2.7. Sumar

In acest material ati invatat sa efectuati inginerie inversa asupra unei aplicatii Java, prin importarea informatiei acesteia intr-un model UML. Ati invatat sa indepliniti urmatoarele sarcini:

Sa generati o diagrama de clasa din aplicatia Java importata

Sa explorati caracteristicile ferestrei Project folosita la reprezentarea elementelor aplicatiei.

Sa folositi butoanele barei de instrumente Diagram.

Sa folositi fereastra Overview ca un instrument de vizualizare.

Sa generati o diagrama de dependenta pentru una din clasele aplicatiei.

Sa generati o diagrama de secventa pentru o operatie.

1.3. Crearea diagramelor UML ale cazurilor de utilizare in NetBeans 6

In continuare veti invata cum sa folositi caracteristicile UML ale IDE-ului NetBeans pentru a crea o diagrama UML a cazurilor de utilizare (Use Case) simpla. Folosind modelul diagramei Use Case, veti arata relatia dintre actori (entitatile externe) si cazurile de utilizare in cadrul unei aplicatii. Diagrama Use Case pe care o creati urmareste diferitele functii si entitatile care interactioneaza cu acele functii in cadrul unei aplicatii bancare teoretice.

O diagrama Use Case este folositoare atunci cand descrieti cerintele unui sistem in stadiile de analiza, proiectare (design), implementare si documentare. Scopul acestui tutorial este de a prezenta diagramele UML ale cazurilor de utilizare in IDE-ul NetBeans, fara a insista pe conceptele UML sau limbajul de programare Java.

1.3.1. Crearea proiectului UML si a diagramelor cazurilor de utilizare

În această secţiune, veti crea proiectul UML si diagrama cazurilor de utilizare pentru aplicatie.

1. Creati un nou director numit UMLTutorial pe drive-ul D: in directorul \isw, in subdirectorul cu numarul grupei, (de exemplu: D:\isw\441E\UMLTutorial).

2. Din meniul principal, selectaţi File> New Project şi apoi faceţi următoarele în New Project Wizard:

Sub Categories, selectati UML.

Sub Projects, selectati Java-Platform Model.

Faceti Click pe Next.

Se va deschide caseta de dialog New Java-Platform Model.

3. In campul Project Name, scrieti UMLTutorialProject.

Observati ca atunci cand scrieti Project Name, IDE-ul va sugereaza automat acest nume.

4. Pentru campul Project Location, faceti click pe Browse.

5. In casuta de dialog a Select Project Location, selectati UMLTutorial, care este directorul pe care l-ati creat in pasul 1.

6. Faceti click pe Open pentru a elimina casuta de dialog.

7. In pagina Name and Location, click Finish.

IDE-ul creaza proiectul UML si se deschide New Wizard si afiseaza casuta de dialog Create New Diagram.

8. In lista Diagram Type, selectati Use Case Diagram.

9. In campul Diagram Name, scrieti UseCaseDiagram.

10. Lasati UMLTutorialProject in campul Namespace si click Finish. IDE-ul face urmatoarele:

Creaza nodul UseCaseDiagram sub nodul Model

Afiseaza noua diagrama in editorul diagramei (diagrama este goala in acest moment)

Deschide (Modeling) Palette

1.3.2. Adăugarea şi etichetarea elementelor Use Case (caz de utilizare)

In aceasta sectiune veti adauga elementele Use Case (caz de utilizare) folosind Palette in IDE-ul NetBeans.

1. Din sectiunea Basic a ferestrei Palette, selectati pictograma Use Case si faceti click o singura data in partea de sus stanga a editorului de diagrame.

Acesta actiune plaseaza un element Use Case in diagrama.

2. Deselectati pictograma facand click-drepta oriunde in editorul de diagrame sau apasand tasta ESC.

3. Daca nu este deja selectat, selectati noul element adaugat facand click pe el o data.

4. Scrieti Withdraw Money si apasati Enter.

Acesta eticheteaza elementul cu textul Withdraw Money.

5. Selectati pictograma Use Case din nou si plasati inca 7 elemente Use Case in diagrama. Plasati elementele in patru randuri continand cate doua elemente in fiecare rand.

6. Deselectati pictograma facand click-drepta oriunde in editorul de diagrame.

7. Selectati elementul Use Case aflat sub Withdraw Money.

8. Scrieti Withdraw Cash from ATM si apasati Enter.

9. Etichetati elementele Use Case ramase dupa cum urmeaza:

Deposit Money

Process a Loan

Apply for Loan

Deposit Cash at ATM

Service ATMs

Update Customer Database

Observatie: Cand ati adaugat si etichetat elementele diagramei, le puteti redimensiona dupa nevoie facand click-dreapta pe element si selectand Resize to Element to Contents din pop-up menu.

Diagrama ar trebuie sa se asemene cu figura urmatoare.

1.3.3. Adăugarea şi etichetarea elementelor Actor

Acum veti adauga elementele cazurilor de utilizare folosind Palette in IDE-ul NetBeans.

1. Din sectiunea Basic a ferestrei Palette, selectati pictograma Actor .

2. Faceti click o data in dreapta elementului caz de utilizare Apply for a Loan pentru a plasa elementul Actor in diagrama. Un element Actor nedenumit este plasat in editorul de diagrame.

3. Faceti click pe ESC pentru a deselecta pictograma.

4. Selectati elementul Actor pe care tocmai l-ati plast in diagrama, scrieti Customer si apasati Enter. Elementul Actor este astfel etichetat.

Observatie: Cand ati adaugat mai multe elemente diagramei, faceti click pe butonul Fit To Window din bara de instrumente (toolbar-ul) Diagram pentru a rearanja diagrama astfel incat sa puteti vedea intreaga diagrama in editorul de diagrame.

5. Plasati inca 5 elemente Actor sub actorul Customer in editorul de diagrame.

6. Deselectati pictograma Actor facand click oriunde in editorul de diagrame.

7. Etichetati noile adugate elmente Actor dupa cum urmeaza:

Employees

Bank Teller

Loan Officer

Technician

Bank Computer

8. Click-dreapta pe tab-ul UseCaseDiagram si alegeti Save Document din pop-up menu.

Diagrama ar trebui sa se asemene cu figura urmatoare.

1.3.4. Legarea elementelor Actor intre ele

In aceasta sectiune veti lega elementele Actor intre ele folosind Generalization.

1. Din sectiunea Basic a ferestrei Palette, selectati pictograma Generalization .

2. Faceti click pe elementul Bank Teller, apoi click pe elementul Employees.

Apare o legatura (link) intre cele doua elemente Actor. Informatiile legate de relatia Generalization apar in fereastra Properties.

3. Faceti click-drepta oriunde in editorul de diagrame pentru a deselecta pictograma Generalization.

4. In editorul de diagrame, selectati legatura Generalization.

5. In fereastra Properties, faceti click pe butonul proprietatii Stereotypes . Apare expertul Stereotypes.

6. Faceti click pe Add, apoi faceti click in campul gol Name si scrieti implementation.

7. Click pe OK. :egatura este etichetata <<implementation>>.

8. Adaugati legaturi Generalization pentru urmatoarele:

Loan Officer to Employees

Technician to Employees

1.3.5. Legarea elementelor Actor de elementele Use Case

In aceasta sectiune veti lega elementele Actor intre ele folosind Association.

1. Din sectiunea Basic a ferestrei Palette, selectati pictograma Association .

2. Faceti click pe elementul Customer, apoi click pe elementul Withdraw Cash from ATM.

Apare o legatura (link) intre Actor si Use Case.

3. Faceti click-drepta oriunde in editorul de diagrame pentru a deselecta pictograma Association.

4. Cu noua legatura Association inca selectata plasati cursorul in mijlocul liniei ce reprezinta legatura si faceti click dreapta

Nota: Cand legatura este selectata, aceasta devine albastra. Poate fi riscant sa tineti cursorul pe link. Daca cursorul este pozitionat in spatiul alb cand faceti click-dreapta, ati putea vedea meniul pop-up pentru editorul de diagrame mai degraba dacat meniul pop-up pentru legatura. Daca se intampla asta incercati din nou, asigurandu-va ca legatura este albastra, click-dreapta si ar trebui sa vedeti meniul pop-up corect pentru legatura, dupa cum se arata in figura urmatoare.

5. Alegeti Labels > Link Name din meniul pop-up. Legatura este etichetata cu textul Unnamed, care este evidentiat.

6. Scrieti textul uses si apasati Enter. Legatura este etichetata acum cu textul uses.

7. Din sectiunea Basic a ferestrei Palette, selectati pictograma Association si adaugati inca 7 legaturi, conectand Actori si Use Cases facand click pe elementul Actor intai, si apoi facand click pe elementul Use Case dupa cum urmeaza:

Customer la Deposit Cash to ATM

Customer la Apply for Loan

Bank Teller la Withdraw Money

Bank Teller la Deposit Money

Bank Computer la Update Customer Database

Technician la Service ATMs

Loan Officer la Process a Loan

8. Deselectati pictograma Association.

1.3.6. Utilizarea legaturilor Extend (extindere)

O legatura Extend arata relatia dintre un Use Case si altul, specificand felul in care comportamentul definit pentru cazul de utilizare extins poate fi inserat in comportamentul definit pentru cazul de utilizare de baza.

1. Din sectiunea Basic a ferestrei Palette, selectati pictograma Extend .

2. Faceti click o singura data pe elementul Withdraw Cash From ATM, si click din nou pe elmentul Withdraw Money.

O legatura etichetata <<extend>> este desenata cu o sageata ce arata spre elementul Withdraw Money.

3. Repetati pasii 1 si 2 pentru a desena legaturi Extend intre urmatoarele Use Cases:

Deposit Cash at ATM > Deposit Money

Process a Loan > Apply for Loan

4. Click-drepta oriunde in editorul de diagrame pentru a deselecta pictograma Extend Link.

5. Pentru a rearanja diagrama, faceti click pe butonul Orthogonal Layout din bara de instrumente (toolbar-ul) Diagram si click Yes in casuta de avertisment Layout.

Oservatie: Ar putea fi necesar sa extindeti diagrama pentru a vedea butonul Orthogonal Layout din toolbar. Pentru a face aceasta, faceti dublu-click pe tab-ul UseCaseDiagram.

Puteti deasemenea sa faceti click-dreapta in editorul de diagrame si sa alegeti Layout > Orthogonal din meniul pop-up. IDE-ul rearanjeza diagrama UseCaseDiagram intr-un stil dreptunghiular de asezare (layout).

Diagrama terminata ar trebui sa se asemene cu figura urmatoare. Diagrama poate avea insa un layout usor diferit. Atata timp cat relatiile si elementele sunt corect reflectate, orice diferenta usoara de format este normala.

6. Apăsaţi Ctrl+S oriunde în editorul de diagrama pentru a salva modificările făcute in model.

1.3.7. Sumar

In acest tutorial ati invatat sa creati o diagrama Use Case pentru o simpla aplicatie bancara. Ati invatat cum sa efectuaţi următoarele activităţi:

Sa creaţi un proiect UML

Sa creaţi o diagrama Use Case

Să folosiţi pictogramele UML din Palette pentru a crea cazuri de utilizare si actori

Să conectati cazurile de utilizare si actorii pentru a arata functiile aplicatiei

1.4. Crearea diagramelor UML de clase in NetBeans 6

În continuare veti invata cum sa folositi caracteristicile UML ale IDE-ului NetBeans pentru a crea diagrame UML de clase. Acest material va arata diferite tehnici de creare a elementelor unei diagrame de clase si cum sa generati un cod de sursa Java pentru diagrama. Scopul este de a va prezinta cateva dintre functionalitatile IDE-ului dedicate modelarii UML cu diagrame de clase.

O diagrama de clase este o reprezentare vizuala a unei aplicatii care ii arata clasele si relatiile dintre acele clase. Cand deschideti o diagrama de clase, IDE-ul afiseaza o selectie specifica de pictograme ale elementelor UML in (Modeling) Palette. Folosind modelul diagramei de clase, veti descrie structura statica a elementelor din aplicatia dorita. IDE-ul va permite sa creati grafic diagrame ce contin clase. Clasele sunt aranjate in ierarhii care impart structura comuna si comportamentul si sunt asociate cu alte clase.

1.4.1. Crearea diagramei de clase si adaugarea elementelor ei

Clasele definesc atributele elementelor instanta precum si operatiile pe care fiecare element le executa sau le suporta. Cand reprezentati o clasa intr-un model UML, puteti sa realiza urmatoarele:

Crearea elementului ce reprezinta clasa

Denumirea clasei

Definirea atributelor clasei

Definirea operatiilor clasei

Descrierea legaturilor si a asociatiilor

Adaugarea documentatiei

Sectiunile urmatoare descriu cum se creaza o digrama de clase simpla pentru o aplicatie bancara ipotetica. Dupa ce ati parcurs pas cu pas procedurile schitate in acest material, digrama de clase ar trebui sa arate ca in figura urmatoare. Diagrama este prezentata doar pentru referinta.

Folositi instructiunile incepand cu sectiunea urmatoare pentru a desena propria diagrama de clase.

1.4.1.1. Crearea diagramei de clase

În această secţiune veti crea diagrama de clase a aplicatiei.

1. Daca e necesar, porniti NetBeans IDE si deschideti proiectul creat anterior UMLTutorialProject.

2. In fereastra Projects, expandati nodul UMLTutorialProject si apoi faceti right-click pe nodul Model.

3. Selectati New > Diagram din meniul pop-up. Se va deschide New Wizard si va afisa pagina Create New Diagram.

4. In lista Diagram Type, selectati Class Diagram.

5. In campul Diagram Name, scrieti ClassDiagram.

6. Lasati setarea implicita in campul Namespace si apasati Finish. NetBeans IDE face urmatoarele:

Creeaza nodul ClassDiagram sub nodul Model

Afiseaza noua diagrama in editorul de diagrame (diagrama este goala in acest moment)

Deschide Modeling Palette

1.4.1.2. Adaugarea si denumirea elementelor clasei

Acum veti adauga elementele claselor folosind Palette in IDE-ul NetBeans.

1. Din sectiunea Basic a Modeling Palette, selectati pictograma Class si faceti click in editorul de diagrame. Aceasta actiune plaseaza un element Class pe diagrama.

2. Deselectati pictograma prin right-click oriunde in editorul de diagrame.

Observatie: De fiecare data cand selectati o pictograma, puteti plasa instante multiple ale acelui element in editorul de diagrame apasand click de mai multe ori.

3. Daca nu este inca selectat, selectati noul element Class apasand o data pe el.

4. Scrieti EntryStation si apasati Enter. NetBeans IDE face urmatoarele:

Atribuie elementului Class denumirea EntryStation

Creeaza o metoda publica numita EntryStation() – constructor al clasei EntryStation

Afiseaza proprietatile clasei in fereastra Properties

Adauga un element Class cu numele EntryStation in fereastra Projects sub nodul Model

1.4.1.3. Adaugarea atributelor folosind meniul pop-up

Acum veti adauga atributele clasei EntryStation.

1. Daca nu este selectat, selectati elementul EntryStation in editorul de diagrame.

2. Faceti Right-click pe cuvantul Attributes si alegeti Insert Attribute din meniul pop-up.

O linie editor se deschide şi afişează următoarele informaţii:

visibility type name[ranges]=initialValue{name=value}

3. Scrieti stationID si apasati Enter. Un atribut numit stationID de tip int apare in clasa EntryStation, si urmatoarele operaţii sunt create pe clasa:

public int getStationID()

public void setStationID (int val)

Observatie: metodele get() si set() sunt create pentru ca ati pastrat setarile implicite.

1.4.1.4. Adaugarea operatiilor

Acum veti adauga alte operatii clasei EntryStation.

1. In editorul de diagrame selectati elementul clasa numit EntryStation.

2. Right-click pe cuvantul Operations si alegeti Insert Operation din meniul pop-up. O linie editor se deschide şi afişează următoarele informaţii:

visibility returnType name(parameter) {properties...}

3. Scrieti validateEntryStation si apasati Enter. NetBeans IDE creeaza o noua metoda.

1.4.1.5. Editarea atributelor sau a operatiilor

Cand faceti double-click pe un atribut sau o operatie a unei clase, o fereastra editor combo se deschide ca in figura urmatoare.

Pe masura ce faceti click pe fiecare parte a atributului sau operatiei, eticheta acelei parti apare evidentiata cu bold in fereastra combo. Daca e posibil, partea selectata a operatiei sau atributului are o lista drop-down de valori.

De exemplu:

1. Faceti double-click pe atributul stationID in clasa EntryStation.

2. Faceti click pe cuvantul private. Observati faptul ca visibility apare evidentiat cu bold.

3. Apasati Ctrl + down arrow. O lista drop-down se deschide si sunt afisate valorile pe care le puteti selecta pentru atributul visibility.

4. Alegeti o noua valoare din lista drop-down si apasati Enter. Atributul este actualizat cu noua valoare.

Observatie: Puteti scrie direct noua valoare in editor. Daca nu vedeti ceea ce aveti nevoie in lista drop-down, folositi tastele right si left arrow pentru a pozitiona cursorul si a scrie valoarea corespunzatoare.

5. Pentru acest material folositi valoarea private si apasati Enter pentru a inchide editorul.

1.4.1.6. Adaugarea operatiilor

Acum trebuie sa adaugati mai multe clase pentru a completa diagrama de clase pentru aplicatia din domeniul bancar. Dupa ce adaugati clasele, le denumiti si adaugati atribute si metode dupa cum apar mai jos folosind tehnicile pe care le-ati invatat pana acum in acest tutorial.

1. Din sectiunea Basic a Modeling Palette, selectati pictograma Class si apasati de 5 ori in editorul de diagrame pentru a plasa elemente aditionale de tip clasa dupa cum se vede in figura de mai jos.

2. Deselectati pictograma Class printr-un right-click oriunde in editorul de diagrame.

Observatie: Puteti selecta si trage noile elemente de tip clasa pentru a le aranja asa cum apar in figura precedenta, pentru a putea fi distinse una de cealalta in mod clar.

3. Selectati primul element fara nume de tip clasa de sub elementul EntryStation si denumiti-l ATM.

4. Avand elementul clasa ATM inca selectat, adaugati un atribut dupa cum urmeaza:

private float cashOnHand

5. Adaugati un al doilea atribut clasei ATM si definiti-l dupa cum urmeaza:

private float dispensed

Atributele apar in diagrama de clase.

Observatie: Pe masura ce adaugati atribute si metode claselor, marimea elementelor clasa se mareste. Pentru a imbunatati aspectul diagramei mutati elementele de tip clasa astfel incat fiecare sa se vada in mod clar. Cand realizati acest lucru aveti grija sa selectati elementul Class, si nu un atribut sau o metoda a acesteia.

6. Selectati primul element de tip clasa situat sub clasa ATM si denumiti-l Consortium.

7. Adaugati o metoda in clasa Consortium. Adaugarea metodelor este similara cu adaugarea atributelor. Right-click pe cuvantul Operations si selectati Insert Operations.

8. Scrieti validateAccountInfo si apasati Enter. NetBeans IDE creeaza o noua metoda dupa cum urmeaza:

public void validateAccountInfo()

9. Selectati elementul Class din dreapta clasei ATM si denumiti-l CashierStation.

10. Adaugati 2 metode pentru aceasta clasa dupa cum urmeaza:

public int verifyCard()

public float verifyAmountAvailable()

11. Denumiti cele 2 clase ramase Branch si User. Pentru clasa User nu exista atribute sau metode.

12 Pentru clasa Branch, adaugati un atribut dupa cum urmeaza:

private char connected

1.4.2. Generarea si editarea codului sursa Java

Aceasta sectiune prezinta modul in care puteti genera codul sursa Java pentru diagrama de clase pe care ati creat-o in sectiunea precedenta. Dupa ce ati creat modelul UML, puteti genera codul corespunzator Java pentru acesta. Daca modificati modelul, puteti genera din nou codul Java folosind facilitatea UML numita Generate Code.

1.4.2.1. Generarea codului sursa Java

Puteti sa modelati aplicatia Java in UML si apoi sa generati codul Java corespunzator. Pentru a genera codul sursa trebuie sa creati un proiect Java pentru a stoca codul generat din proiectul UML.

1. Din meniul principal, alegeti File > New Project si apoi realizati urmatoarele actiuni:

La Categories selectati Java.

La Projects selectati Java Application.

Apasati Next.

2. In campul Project Name, alegeti JavaPrj1.

3. Pentru Project Location apasati Browse si selectati directorul \UMLTutorial.

4. Deselectati casutele Set as Main Project si Create Main Class.

5. Apasati Finish. O fereastra de dialog care arata progresul va aparea. Cand proiectul JavaPrj1 este creat, el va aparea in fereastra Projects.

6. In fereastra Projects, dati right-click pe nodul UMLTutorialProject si alegeti Generate Code din meniul pop-up.

7. In fereastra de dialog Generate Code, apasati Browse.

8. In fereastra de dialog Choose the Target Source Folder, localizati directorul sursa pentru proiectul JavaPrj1 pe care tocmai l-ati creat.

De exemplu: D:\isw\441E\UMLTutorial\ JavaPrj1\src

9. Apasati Open.

10. Inapoi in fereastra de dialog Generate Code, deselectati casuta Backup Existing Source Files si apasati OK.

11. NetBeans IDE genereaza codul sursa Java iar fereastra Output afiseaza progresul operatiei de generare a codului.

12. In fereastra Projects expandati nodul JavaPrj1 > Source Package si faceti double-click pe nodul <default package> .

Observati ca folderul contine fisierele sursa Java care sunt denumite in mod similar cu elementele clasa pe care le-ati creat in modelul ClassDiagram.

1.4.2.2. Adaugarea unor atribute folosind editorul de surse Java

Acum, adaugati un alt atribut clasei EntryStation folosind Source Editor. Dupa ce modificati fisierul sursa Java, veti folosi facilitatea Reverse Engineer pentru a reflecta aceasta schimbare in elementul modelului UML corespunzator.

1. In fereastra Projects, expandati nodul UMLTutorialProject si nodul Model daca e necesar.

2. Right-click pe nodul EntryStation si alegeti Navigate To Source din meniul pop-up. Un nou tab al Source Editor numit EntryStation.java apare si afiseaza codul sursa al clasei.

3. In Source Editor, scrieti urmatorul cod sub primul atribut:

private boolean isOperating;

4. Apasati Ctrl-S pentru a salva modificarea.

5. Right-click in Source Editor si alegeti Reverse Engineer din meniul pop-up. Fereastra de dialog Reverse Engineer apare.

6. Selectati Use Existing UML Project in fereastra de dialog Reverse Engineer si alegeti UMLTutorialProject ca proiect tinta.

7. Apasati OK pentru a initia procesul de inginerie inversa.

8. In fereastra de dialog Model Element Overwrite Authorization, apasati Yes pentru a suprascrie modelul existent pentru clasa EntryStation.

9. Apasati tab-ul ClassDiagram pentru a va intoarce la editorul de diagrame. Atributul isOperating apare in elementul clasa numit EntryStation.

Observatie: Apasati butonul Fit to Window de pe bara Diagram pentru a centra diagrama in fereastra. Acest buton va permite sa ajustati nivelul de Zoom daca e necesar pentru a citi etichetele elementelor sau pentru a plasa alte elemente pe diagrama.

1.4.3. Gasirea elementelor diagramei in diferitele ferestre ale IDE-ului NetBeans

Puteti utiliza diferite metode pentru a localiza rapid obiecte intr-o diagrama sau in fereastra Projects. Toate atributele si operatiile pe care le adaugati elementelor Class in editorul de diagrame apar in fereastra Projects. Atributele sunt reprezentate de pictograma atribut . Operatiile sunt reprezentate de pictograma operatie .

1.4.3.1. Localizarea obiectelor din fereastra Projects in editorul de diagrame

In fereastra Projects, dati double-click pe nodul EntryStation. In editorul de diagrame elementul de tip clasa numit EntryStation este selectat si centrat.

1.4.3.2. Localizarea obiectelor din editorul de diagrame in fereastra Projects

In editorul de diagrame selectati clasa Consortium si dati right-click pe ea. Alegeti Select in Model din meniul pop-up. In fereastra Projects, numele obiectului tinta este subliniat.

1.4.4. Documentarea claselor si a diagramelor

Exista 3 metode diferite dintre care puteti alege atunci cand doriti sa introduceti o documentatie descriptiva pentru clase, atribute, metode si diagrame. Procedurile nu fac obiectul acestui laborator.

1.4.5. Adaugarea asocierilor si a generalizarilor

O asociere descrie un grup de legaturi care impart o structura si o semantica (un inteles) comune. Multiplicitatea specifica numarul de instante ale unei clase care se pot corela cu o instanta a clasei asociate. Multiplicitatea limiteaza numarul total de componente corelate.

Aceasta sectiune contine urmatoarele proceduri:

1.4.5.1. Adaugarea unei asocieri intre clase

1. Din sectiunea Association a Modeling Palette, selectati pictograma Aggregation .

2. Faceti click in interiorul elementului ATM, si apoi dati click pe elementul Consortium.
O legatura apare intre cele doua clase.

3. Efectuati right-click oriunde in editorul de diagrame pentru a deselecta pictograma. Relatia este reprezentata in fereastra Projects asa cum apare mai jos:

4. Selectati legatura Aggregation dintre ATM and Consortium. Cand legatura este selectata, culoarea ei va deveni albastra.

5. Pozitionati cursorul in apropierea mijlocului liniei selectate si faceti right-click.

6. Alegeti Labels > Link Name din meniul pop-up.

7. Scrieti AccountVerification in campul Name si apasati Enter. Legatura primeste o eticheta dupa cum apare in figura urmatoare.

8. Din sectiunea Association a Modeling Palette, selectati pictograma Association si desenati o legatura intre CashierStation si Branch.

9. Efectuati right-click oriunde in editorul de diagrame pentru a deselecta pictograma.

1.4.5.2. Adaugarea unei asocieri calificate intre clase

O asociere calificata coreleaza doua clase si un calificator. Calificatorul este un atribut special care reduce multiplicitatea efectiva a asocierii. Puteti descrie o asociere calificata ca fiind o casuta la capatul liniei de asociere in apropierea clasei pe care o califica. Urmatorul pas va arata cum puteti crea o asociere calificata intre clasa ATM si clasa Consortium.

Efectuati right-click pe legatura Aggregation unde uneste clasa Consortium si alegeti Show Qualifier. Un calificator se va atasa de elementul clasa Consortium ca in figura.

1.4.5.3. Adaugarea multiplicitatii unei asocieri

In mod implicit etichetele de multiplicitate sunt ascunse.

Pentru a stabiliti multiplicitatea unei asocieri trebuie sa urmati pasii de mai jos pentru a afisa etichetele pe legatura de asociere corespunzatoare.

1. Faceti right-click pe legatura dintre Consortium si ATM si alegeti Labels > Both End Multiplicities. Meniul pop-up se inchide si apar etichetele pentru legatura.

2. Faceti right-click pe micul romb din partea superioara a legaturii de agregare (in apropierea elementului ATM ) si alegeti Set Multiplicity.

Observatie: Daca aveti dificultati in a face sa apara meniul pop-up corect, lungiti sageata de agregare mutand elementul Consortium mai departe de elementul ATM.

3. Selectati 1..*

Observati ca portiunea inferioara a legaturii este etichetata 1 dupa cum apare in figura

4. Executati aceeasi procedura si setati multiplicitatea pentru legatura de asociere intre CashierStation si Branch dupa cum apare in figura urmatoare.

1.4.5.4. Adaugarea generalizarii si a mostenirii

Generalizarea este relatia dintre o clasa si una sau mai multe versiuni extinse ale acelei clase. Clasa care va fi extinsa se numeste superclasa iar fiecare versiune extinsa va fi numita subclasa.

Atributele si metodele din superclasa pot fi utilizate in subclase, si astfel, fiecare subclasa se spune ca mosteneste toate facilitatitle superclasei. Puteti organiza clasele folosind mostenirea astfel incat acestea sa aiba o structura comuna. O legatura de generalizare semnifica faptul ca o clasa poate mosteni o multime de atribute si metode de la clasa parinte.

1. Din sectiunea Basic a Modeling Palette, selectati pictograma Generalization .

2. Faceti click in interiorul elementului clasa ATM , si apoi click pe elementul clasa EntryStation.

Va aparea fereastra de dialog Select Methods to Redefine.

3. Bifati casuta de langa nodul ATM pentru a selecta toate metodele si apasati OK.

Metodele selectate sunt adaugate elementului clasa ATM si apare o legatura de generalizare intre cele 2 clase.

4. Desenati inca o legatura de generalizare apasand intai pe CashierStation, si apoi pe EntryStation.

5. In fereastra de dialog Select Methods to Redefine, bifati casuta de langa nodul CashierStation pentru a selecta toate metodele si apoi apasati OK.

6. Faceti right-click oriunde in editorul de diagrame pentru a deselecta pictograma Generalization.

7. Diagrama finala ar trebui sa arate ca in figura urmatoare

1.4.6. Salvarea diagramelor si actualizarea fisierelor sursa Java

Executati urmatorii pasi pentru a salva diagramele si a actualiza fisierele sursa Java pentru aceste diagrame.

1. Dupa ce terminati diagrama dati right-click pe tab-ul ClassDiagram si alegeti Save Document din meniul pop-up. Meniul se inchide si diagrama de clase este salvata.

2. In fereastra Projects, faceti right-click pe nodul UMLTutorialProject si alegeti Generate Code din meniul pop-up.

3. In fereastra de dialog Generate Code acceptati directorul sursa implicit JavaPrj1 si executati backup la fisierele sursa existente. Optional, puteti apasa Browse pentru a localiza si folosi alt director sursa.

4. Apasati OK.

NetBeans IDE genereaza codul si fereastra Output afiseaza progrsul operatiei de generare a codului. Directorul sursa Java pentru proiectul JavaPrj1 ar trebui sa fie actualizat cu schimbarile pe care le-ati facut la diagrame. Observatie: Directorul sursa pentru proiectul JavaPrj1 ar putea include si fisierele de backup care au fost create daca ati bifat casuta Backup Existing Source Files in fereastra de dialog Generate Code si ati ales sa folositi acelasi director sursa. Fisierele de backup sunt denumite in acelasi mod cu fisierele originale, dar extensiile fisierelor contin numere. De exemplu, ATM.java are un fisier de backup numit ATM.java1

1.4.7. Sumar

In acest material ati invatat sa creati o diagrama de clase pentru o aplicatie bancara simpla. Ati invatat cum sa realizati urmatoarele lucruri:

Crearea unei diagrame de clase

Adaugarea si definirea atributelor si metodelor pentru elementele de tip clasa

Descrierea legaturilor si asocierilor intre elementele clasa

Generarea codului sursa Java pentru diagrame

Atentie: La finalul laboratoarelor stergeti proiectele create (click dreapta pe nodul proiectului in

fereastra Projects, selectati Delete si confirmati ca doriti sa fie sterse sursele – in cazul Java)

Kituri si documentatie:

netbeans-6.1-windows.exe, jdk-6u5-windows-i586-p.exe, Javadoc.zip,

jdk-6u5-windows-amd64.exe, jdk-6u5-windows-x64.exe

1.5. Teme pentru acasa

1.5.1. Enunturi

Tema de casa are trei parti:

(I) constructia unei diagrame UML de clase pornind de la clase si relatii intre ele date (in cadrul unui nou proiect UML) – diagrama de clase a unui domeniu/sistem

(II) identificarea unor cazuri de utilizare posibile pentru domeniul/sistemul al carei structuri este reprezentat de diagrama UML de clase creata si constructia unei diagrame UML de cazuri de utilizare (in cadrul aceluiasi proiect UML),

(III) scrierea naratiunii (textului) asociate unuia dintre cazuri de utilizare anterior create

Urmatoarele variante de teme de casa vor fi realizate de grupuri de 2-3 studenti.

Partea I-a Construiti (mai intai pe hartie si apoi in cadrul unui nou proiect UML) o diagrama UML de clase care cuprinde urmatoarele clase:

Varianta A (Sistem de gestiune a produselor dintr-un magazin virtual)

StocProduse, Produs, CosCumparaturi, ProdusPromotional, ProdusObisnuit, ProdusCuPretRedus, ProdusCuAltProdusCadou,

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) StocProduse si Produs,

(2) Produs si CosCumparaturi,

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) Produs si respectiv ProdusPromotional, ProdusObisnuit,

(2) ProdusPromotional si respectiv ProdusCuPretRedus, ProdusCuAltProdusCadou.

Varianta B (Sistem de gestiune a elementelor unei retele):

Retea, ElementRetea, SoftwareDeConfigurare, RouterWiFi, RouterEthernet, AplicatieWeb, AplicatieDesktop

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) Retea si ElementRetea,

(2) ElementRetea si SoftwareDeConfigurare,

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) ElementRetea si respectiv RouterWiFi, RouterEthernet,

(2) SoftwareDeConfigurare si respectiv AplicatieWeb, AplicatieDesktop.

Varianta C (Sistem de gestiune a fluxurilor media):

MediaController, StreamingNode, Transmitator, Receptor, Retransmitator, MediaPlayer, MediaMixer

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) Receptor si MediaPlayer,

(2) MediaController si StreamingNode,

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) StreamingNode si respectiv Transmitator, Receptor si Retransmitator,

(2) Receptor si respectiv MediaMixer.

Varianta D (Sistem de gestiune a dobanzilor bancare):

Depozit, Dobanda, DobandaLunara, DobandaAnuala, ConturiClient, ContCurent, ContCurentPremium,

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) ConturiClient si Depozit,

(2) ConturiClient si ContCurent,

(3) Depozit si Dobanda

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) Dobanda si respectiv DobandaLunara si DobandaAnuala,

(2) ContCurent si respectiv ContCurentPremium.

Varianta E (Sistem de gestiune a autovehiculelor):

Autovehicul, Detinator, PersoanaParticulara, AngajatFirma, Asigurare, AsigurareObligatorie, AsigurareFacultativa,

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) Autovehicul si Detinator,

(2) Autovehicul si Asigurare,

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) Asigurare si respectiv AsigurareObligatorie si AsigurareFacultativa,

(2) Detinator si respectiv PersoanaParticulara si AngajatFirma.

Varianta F (Sistem de gestiune a biletelor de avion):

BiletAvion, Loc, Cursa, CursaLowCost, CursaDeLinie, LocClasaEconomic, LocClasaBusiness,

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) BiletAvion si Loc,

(2) BiletAvion si Cursa,

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) Cursa si respectiv CursaLowCost si CursaDeLinie,

(2) Loc si respectiv LocClasaEconomic si LocClasaBusiness.

Partea a II-a Incercati sa identificati cat mai multe cazuri de utilizare posibile pentru domeniul/sistemul al carei structuri este reprezentat de diagrama UML de clase creata si construiti cu ele o diagrama UML de cazuri de utilizare (in cadrul aceluiasi proiect UML),

Partea a III-a Pentru unul dintre cazuri de utilizare anterior create scrieti naratiunea (textul) asociat.

Template-ul care trebuie folosit pentru scrierea naratiunii unui caz de utilizare:

1. Numele cazului de utilizare - cat mai sugestiv, pentru a sintetiza cazul de utilizare

2. Scurta descriere a cazului de utilizare - rezumatul cazului de utilizare (in 1-3 linii de text)

3. Actori - entitati exterioare sistemului modelat, implicate in cazul de utilizare

4. Preconditii - conditiile necesare pentru declansarea cazului de utilizare

5. Evenimentul care declanseaza cazul de utilizare - modul in care incepe cazul de utilizare

6. Descriere a interactiunii dintre actori si fiecare caz de utilizare - “scenariul” principal

7. Alternative la cazul de utilizare principal - scenariile alternative si situatiile exceptionale

8. Evenimentul care produce oprirea cazului de utilizare - modul in care se incheie cazul

9. Postconditii - efectele incheierii cazului de utilizare

1.5.2. Modul de realizare si prezentare a temei

Atentie!

Temele de laborator vor fi aduse IN PRIMUL RAND pe hartie, fie scrise de mana,

fie listate diagramele obtinute cu NetBeans, deoarece la laborator ele trebuie corectate.

Doar in final, la ultimul laborator si la predarea proiectului, va conta versiunea electronica !

Tema trebuie realizata pana la lucrarea 2, pe hartie sau sub forma unui proiect NetBeans + fisier DOC (NU unul docx!!!).

In laboratorul urmator (lucrarea 2) proiectul NetBeans creat acasa si adus pe USB, pe mail, etc., poate fi incarcat intr-un calculator din laborator (sau adus pe un laptop personal), si prezentat.

Separat se cere si un listing al diagramelor + textului cazului de utilizare (cu numele echipei care le-a realizat pe prima pagina).

Temele de casa la urmatorul laborator va fi o continuare a acesteia, asa incat este importanta pastrarea proiectului creat pentru a fi ulterior actualizat, si a listingurilor (sub forma unui portofoliu) pentru a fi predate la ultimul laborator.

1.5.3. Exemplu de rezolvare

Partea I-a Constructia unei diagrame UML de clase care cuprinde urmatoarele clase (Sistem de management al proceselor business):

AplicatieDesktop, Adaptor, ServiciuWeb, ProcesBusiness, ServiciuBusiness, ManagerProcese, Orchestrator,

intre care exista urmatoarele relatii de asociere intre clasele:

(1) Adaptor si AplicatieDesktop,

(2) ProcesBusiness si ServiciuBusiness,

(3) ManagerProcese si ProcesBusiness

si urmatoarele relatii de generalizare/specializare intre clasele:

(1) ServiciuBusiness si respectiv ServiciuWeb si Adaptor,

(2) ManagerProcese si respectiv Orchestrator.

Posibila rezolvare:

Se pot observa in plus fata de specificatie detalii precum

- navigabilitatea asocierilor (de ex. dinspre Adaptor catre AplicatieDesktop) sau

- numele unor roluri (proces, aplicatie si serviciu).

Astfel de detalii pot fi adaugate si diagramelor date ca tema.

Partea a II-a Identificarea a cat mai multe cazuri de utilizare posibile pentru domeniul/sistemul al carei structuri este reprezentat de diagrama UML de clase creata, si constructia cu ele a unei diagrame UML de cazuri de utilizare

Posibila rezolvare:

Se pot observa

- actori: Client, AutorServiciu, OperatorSistem

- cazuri de utilizare de baza: ConfigurareServiciuBusiness, ConfigurareManager, ConfigurareProces, CreareFluxActivitati, AccesServiciuBusiness, GestiuneConturi, ActivareProces

- cazuri de utilizare extensie: Orchestrare, Autorizare, ExecutieProces

- cazuri de utilizare incluse: Autorizare

- cazuri de utilizare utilizate: ExecutieProces

Partea a III-a Naratiunea asociata unuia dintre cazuri de utilizare anterior create.

Posibila rezolvare:

Naratiunea cazului de utilizare Autorizare:

1. Numele cazului de utilizare

Autorizare

2. Scurta descriere a cazului de utilizare

Clientul ii transmite sistemului datele necesare autorizarii, si in caz de succes capata accesul.

3. Actori

Clientul

4. Preconditii

Sistemul e aflat in executie, cunoaste datele necesare autorizarii Clientului si ii ofera Clientului o modalitate de a-i transmite aceste date.

5. Evenimentul care declanseaza cazul de utilizare

Clientul cere autorizarea de catre sistem.

6. Descriere a interactiunii dintre actori si fiecare caz de utilizare

1. Clientul transmite datele necesare autorizarii de catre sistem.

2. Sistemul verifica autenticitatea datelor primite de la Client (extinzand cazul de utilizare GestiuneConturi).

3. Sistemul prezinta un mesaj de confirmare catre Client.

4. Clientul capata acces la sistem.

7. Alternative la cazul de utilizare principal

E1. Daca sistemul nu este lansat, autorizarea nu poate avea loc.

E2. Daca sistemul nu cunoaste datele de autorizare, autorizarea esueaza.

E3. Daca Clientul transmite in mod eronat datele de autorizare, autorizarea esueaza.

8. Evenimentul care produce oprirea cazului de utilizare

Clientului i se prezinta un mesaj de confirmare.

9. Postconditii

Clientul capata acces la sistem.

Cum ar putea arata naratiunea cazului de utilizare AccesServiciuBusiness?

Dar naratiunea cazului de utilizare ExecutieProces?